Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

BNS: Guvernul nu este preocupat de absorbția fondurilor europene

România a avut şi are la dispoziţie resurse financiare disponibile imediat, aflate în conturile Ministerului de Finanţe, pe care este incapabilă sau pe care nu doreşte să le investească în diverse programme.

Share

George Dumitrescu 0 comentarii

Actualizat: 30.08.2018 - 18:25

Este vorba de fonduri pentru beneficiul salariaţilor, a şomerilor, a persoanelor defavorizate sau a sistemului educational, afirmă reprezentanţii Blocului Naţional sindical într-un comunicat.

"În contextul unei avalanşe de mesaje pline de îngrijorare referitoare la situaţia actuală a pieţei muncii din România (de la Guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi până la lideri marcanţi ai mediului de afaceri), constatăm cu amărăciune că din păcate absorbţia fondurilor europene dedicate pieţei muncii, sistemului educaţional, sprijinirii persoanelor defavorizate, cât şi pentru reducerea sărăciei, nu constituie o preocupare pentru stânga românească aflată la guvernare", susţin reprezentanţii BNS.

Potrivit acestora, toate aceste nerealizări se întâmplă într-un context în care deficitul de forţă de muncă atinge cote alarmante, tensiunile între actorii relevanţi ai pieţei muncii sunt în creştere, politicile salariale "ciudate" adâncesc decalajele între sectorul public şi cel privat, răstimp în care piaţa muncii din România este invadată de lucrători din state terţe (non UE).

"Regretul nostru este cu atât mai mare întrucât constatăm că România nu foloseşte sute de milioane de euro pe care îi are la dispoziţie şi care ar fi trebuit să fie utilizaţi cu dedicaţie mult huliţilor cetăţeni români în vârstă de muncă, 'puturoşi', 'necalificaţi' şi care continuă să îngroaşe rândurile asistaţilor sociali", se menţionează în comunicat.

Potrivit sursei citate, recent, un raport elaborat de Comisia Europeană arată că România avea la 31 mai 2018 o rată de absorbţie de doar 0,64% din fondurile dedicate dinamizării şi relansării pieţei muncii din România. Această rată de absorbţie, "scandalos de mică", ne situează pe penultimul loc în Uniunea Europeană, după Irlanda. Situaţia este semnificativ diferită în cazul altor state membre, exemplificând cu situaţia Bulgariei care a înregistrat o rată de absorbţie de 11,41%, a Poloniei de 12,33% şi a Greciei de 21,72%.

În ceea ce priveşte Garanţia pentru tineri, "un program emblematic pentru stânga europeană, program extrem de important pentru tranziţia de la şcoală la viaţa activă", dar şi pentru reorientarea, recalificarea şi inserţia profesională a tinerilor aflaţi în categoria NEETS, reprezentanţii BNS semnalează că aceasta înregistra la sfârşitul lunii mai o rată de absorbţie "record" de 0%.

"Deşi POCU a făcut obiectul unor dispute spumoase între guvernul tehnocrat din 2016 şi reprezentanţii de marcă ai PSD-ului (la acel moment partid de opoziţie) dispute derulate sub cupola Parlamentului, constatăm cu amărăciune că la jumătatea anului 2018, după un an şi jumătate de guvernare PSD, România continuă să se afle în coada clasamentului european la capitolul absorbţiei fondurilor nerambursabile dedicate pieţei muncii", subliniază sindicaliştii.

Aceştia afirmă că declaraţiile "pompoase cu privire la evoluţia senzaţională a absorbţiei fondurilor" dedicate pieţei muncii naţionale şi în special tinerilor, sunt contrazise de recentul raport dat publicităţii de Comisia Europeană. Performanţele în ceea ce priveşte absorbţia de resurse financiare din cadrul Fondului Social European, în perioada de programare 2014-2020, sunt net inferioare perioadei anterioare de programare. Spre exemplu, la 31 mai 2011 rata de absorbţie înregistrată în România era de 12,8%, în timp ce la 31 mai a.c. aceasta nu depăşea 1%. La toate acestea se adaugă riscul de dezangajare bugetară, adică de pierdere definitivă a resurselor financiare de către România, fiind vorba de peste 628,516 milioane euro.

"Modul în care a fost gestionat Programul Operaţional Capital Uman reprezintă o expresie a neputinţei guvernelor aflate la putere în intervalul 2013-2018, incapabile sa utilizeze instrumentele aflate la dispoziţia României, în calitate de stat membru al comunităţii europene. Un exemplu elocvent în acest sens este modul în care România a utilizat prefinanţarea acordată de Comisia Europeană în valoare de 276.718.364 euro. La data de 3 august 2018 'reuşise' să facă plăţi către beneficiari la concurenţa sumei de 123.249.903 euro, din care Comisia Europeană rambursase doar 18.073.462 euro", se mai arată în comunicat.

Comentarii

loading...