Liderii bisericilor ortodoxe greacă, armeană şi catolică, biserici care împart administrarea locului sfânt, au luat duminică hotărârea fără precedent de a închide porţile Bisericii Sfântului Mormânt, construită pe locul în care, potrivit tradiţiei creştine, a fost crucificat şi înmormântat Iisus Hristos.
De atunci, mii de pelerini şi de turişti din lumea întreagă au găsit masivele porţi din lemn închise. Deciziile anterioare de închidere au fost foarte rare în cursul ultimului sfert de secol şi au vizat perioade limitate de timp.
Pentru moment, nu se întrevede o ieşire din criza dintre liderii bisericilor şi autorităţile israeliene.
Liderii religioşi denunţă decizia recentă a municipalităţii israeliene din Ierusalim de a le impune plata de impozite pe o parte a bunurilor imobiliare. Impozitele nu vizează lăcaşurile de cult precum cel al Sfântului Mormânt, ci proprietăţile care generează venituri, cum ar fi chiriile, precizează municipalitatea.
Arieratele se ridică, potrivit primăriei, la aproximativ 150 de milioane de euro, sumă de bani care nu va mai finanţa importante proiecte de binefacere, susţin clericii.
Liderii religioşi protestează şi împotriva unui proiect de lege care ar permite autorităţilor israeliene să exproprieze terenurile vândute de Biserica ortodoxă unor investitori privaţi. Iniţiativa legislativă, care prevede compensaţii financiare pentru investitori, doreşte să dea asigurări rezidenţilor cărora le era teamă că ar putea fi evacuaţi de investitori pentru variante mai profitabile.
Potrivit bisericilor menţionate, aceste dispoziţii israeliene ar urmări să diminueze prezenţa creştină la Ierusalim.
Biserica Sfântului Mormânt este situată în Ierusalimul de Est, partea palestiniană a Ierusalimului anexată de către Israel. Anexarea este considerată ilegală de către comunitatea internaţională, aminteşte AFP.
