Vechiul contract a fost prelungit în martie anul trecut, fiind începutul unei serii de înțelegeri nefirești între sindicate și administrație în dauna propriilor salariați.
Reacțiile din rândul salariaților și chiar ale unor grupări sindicale au stricat pentru puțin timp armonia dintre sindicate și administrație. Zvonurile că managerul societății, Sorin Borza, care a acordat privilegii exagerate liderilor de sindicat, ar putea fi schimbat, a făcut ca „partenerii” să revină la susținerea reciprocă.
Așa că începerea negocierilor la noul contract găsește o pleiadă de lideri de sindicat comasați într-un birou, aproape fără atribuții profesionale, aflat în directa subordonare a managerului. Mai mult, unii dintre lideri se implică atât de tare în problemele administrației, încât și-ar dori să organizeze proteste dacă directorul, care i-a îndatorat, ar fi înlocuit.
Salariații au așteptări mari de la aceste negocieri, pe de o parte pentru că rezultatele financiare ale companiei sunt bune, iar pe de altă parte pentru că atât managerul, cât și liderii s-au întrecut în promisiuni.
Salariile brute nu se mai măresc
Salariații își doresc condiții mai bune de muncă, asigurarea bazei materiale și o justă proporționalitate între salarii și activitățile desfășurate, dar până acum au primit doar promisiuni. La mijlocul anului 2017 se anunța un profit de peste 300 milioane lei, dar concomitent erau concediați 1.000 de salariați, așa că acum cuvântul de ordine este neîncrederea, atât în administrație, cât și în sindicate.
Deja „partenerii” s-au înțeles să nu mărească salariile brute ca urmare a trecerii contribuțiilor la salariat, folosind o schemă salarială complicată încât negocierea contractului colectiv să nu pornească de la salarii brute mărite, cum era firesc. În opinia lui Ion Răuț, fost director de resurse umane în cadrul companiei „atât administrația, cât și sindicatele evită acomodarea grilei de salarizare cu noile prevederi legislative privind contribuțiile, tocmai pentru a porni negocierile din poziții salariale joase, pentru ca, aparent, oamenii să vadă așa-zise creșteri în noul CCM”.
Tot Ion Răuț spune că „în realitate nu există resursele necesare pentru a acoperi, spre exemplu, promisiunea echilibrării salariale. Liderii de sindicat anunță constituirea unui fond de circa 8 milioane lei pentru această echilibrare, când calculele de specialitate făcute încă de la negocierea CCM din 2013, arată un necesar de circa 60 milioane lei pentru o armonizare completă. Până la urmă și administrația și liderii de sindicat
aruncă praf în ochii salariaților”.
Muncă grea pe bani puțini
Condițiile de muncă ale minerilor dintotdeauna au fost printre cele mai grele. Dar acum, este pentru prima dată în istoria mineritului când această meserie nu este plătită la adevărata valoare. După cum ne-a confirmat Ministerul Energiei, 30% din salariații CE Oltenia sunt plătiți cu salariul minim pe economie, iar un procent de 47% din salariați au venituri puțin peste limita salariului minim pe economie.
Mai mult, există și un soi de discriminare, motiv pentru care salariații au ajuns și la gesturi extreme, greva foamei. De exemplu, pentru aceeași meserie, să spunem de electrician, salariile sunt diferite de la o sucursală la alta, deși fac parte din aceeași companie, lucru ce a nemulțumit salariații.
În 2013, la negocierea CCM, clasa minimă de salarizare în CE Oltenia era 1.020 lei, iar salariul minim pe economie 750 lei, adică un raport de 1,36. Pentru a conserva acest raport în 2017, clasa minimă în CE Oltenia ar fi trebuit să fie 1.972 de lei, iar în 2018 ar trebui să fie 2.584 de lei.
Disprețuiți de liderii de sindicat
În anul 2017 s-au scurs 12 milioane lei din fondul de salarii într-o manieră netransparentă. În tot acest timp, liderii de sindicat angajați într-un departament special în directa subordonare a managerului Sorinel Boza și cu salariile majorate fără nicio bază reală, ci pur și simplu au fost „mituiți“ de administrație, s-au făcut că nu văd ce se întâmplă. Nu au văzut când au fost promovați și angajați politicienii locali, rude ale directorilor din companie și ale liderilor de sindicat și nici când se plăteau ore suplimentare unei anumite părți a personalului TESA ca și cum ar fi muncit cot la cot cu minerii în carieră.
Liderii de sindicat, plătiți cu salarii de directori, nu au fost interesați de cheltuielile suspecte și exorbitante de 18 milioane lei pe contractul de gaze, alte aproximativ 19 milioane lei pe depășirea consumului specific de combustibil, nemaipunând la socoteală cheltuielile cu certificatele de carbon care nu au fost cumpărate când erau ieftine, deși aveau bani, ci au fost luate cu un preț de aproape trei ori mai mare.
Bani au fost la Complexul Energetic Oltenia, însă nu pentru că a existat un management performant, ci pentru că România a avut în anul 2017 cea mai mare creștere din Europa la prețul energiei, 52% în trimestrul trei. În acest timp, Boza a aruncat cu banii în stânga și în dreapta fără a se gândi o secundă la salariați. Și așa au fost prinși din urmă de salariul minim pe economie.
Sindicaliștii simulează dezacordul cu conducerea
Fostul director de resurse umane Ion Răuț, pe vremea când CE Oltenia avea 18.000 de salariați, ne-a explicat cum stau lucrurile: „La CE Oltenia nu a început încă negocierea Contractului Colectiv de Muncă, doar a fost prezentat sindicatelor un proiect de buget. Aparent exista un dezacord pe procentul de creștere a salariilor, unii oferă 7,8%, ceilalți solicită 12,5%. De ce spun aparent? În primul rând că nefiind în negocieri, nu există substanța dezacordului, ci doar niște trasoare în vânt ale sindicatelor. De altfel, pozițiile «divergente» sunt atât de apropiate, încât este foarte ușoară ajungerea la un acord“.
Pe de altă parte, mai spune Ion Răuț, simularea dezacordului este evidentă, atâta timp cât există acord pentru neindexarea grilei de salarizare, care înseamnă o creștere cu 19,5% a salariului de bază brut. „Așa că dezacordul între 7,8% și 12,5% este ridicol, trădând plagierea unei teme din 1989, cea cu «Petre, fă-te că lucrezi», explică fostul director. Sindicatele au cedat în chestiunea grilei de salarizare pentru ca, împreună cu administrația, să poată „șmenui“ salariații la viitoarea negociere, este de părere Răuț. „Fiecare salariat va avea o creștere (aparent substanțială) a salariului de bază brut față de cel din 2017, ca urmare a trecerii contribuțiilor în sarcina salariatului. De ce nu se face această creștere începând cu 01 ianuarie 2018?
Pentru că nici administrația, nici sindicatele nu s-ar mai putea lăuda, în urma negocierii CCM, cu creșterea salariului de bază brut“, mai spune fostul director.
„Cred că atât sindicatelor cât și administrației le-ar crește credibilitatea, dacă ar explica cinstit oamenilor aceste aspecte. Ce au făcut până acum e o manipulare de cea mai joasă speță! Majoritatea salariaților au înțeles-o, iar acum liderii încearcă să dreagă busuiocul, cu alte mișcări manipulatorii. Soluția corectă este să denunțe acordul cu administrația și să ceară imperativ indexarea grilei de salarizare. Apoi să intre la negocieri hotărâți și pregătiți să apere interesele celor pe care îi reprezintă și mai puțin pe cele personale. Aștept primul lider care să abordeze frontal problema indexării/transpunerii grilei! Acela va fi cu adevărat în dezacord cu administrația. Restul sunt perdele de fum, se risipesc la o adiere de vânt!”, concluzionează Ion Răuț.
Răspunsuri în doi peri
Pentru a putea arăta celor 13.300 de mineri și energeticieni din Oltenia cum stau lucrurile, am transmis un set de întrebări atât administrației CE Oltenia, cât și sindicatelor.
Complexul Energetic Oltenia ne-a răspuns în stilul deja cunoscut, secretoman și netransparent, răspuns din care putem trage concluzia că administrația este nepregătită să negocieze contractul colectiv de muncă la data la care acest contract ar fi trebuit semnat.
În ceea ce privește sindicatele, răspunsuri am primit de la liderul Sindicatului Energia Turceni, Ion Iovan și Constantin Crețan, liderul Federației Univers.
Dumitru Pârvulescu, liderul Federației Naționale Mine Energie a promis că răspunde întrebărilor transmise, însă nu s-a ținut de cuvânt. Putem concluziona din răspunsurile sindicatelor că nici liderii de sindicat nu sunt pregătiți pentru a reprezenta cei 13.300 de salariați ai CE Oltenia. La întâlnirea cu administrația, liderii de sindicat nu au solicitat un lucru important și firesc, transpunerea și indexarea grilei de salarizare. Liderii de sindicat încă nu știu exact care sunt solicitările lor față de administrație. În loc să ceară adăugarea a 600-700 lei la grila de salarizare, ei au ajuns în fața administrației cu solicitări gen mizilic.
Minerii protestează împotriva liderilor de sindicat
Nici nu s-a încheiat bine primul simulacru de negocieri dintre sindicaliști și administrația CE Oltenia în data de 10 ianuarie, că minerii de la Cariera Jilț, dându-și seama că liderii de sindicat nu sunt de partea lor, că nu le apără interesele, ci sunt de partea administrației, au refuzat să intre în tură. Mai mult, surse care au participat la întâlnirea dintre minerii revoltați și liderul Adrian Marciuc, liderul Sindicatului Mine Energie Jilț-Turceni, ne-au declarat că puțin a lipsit ca liderul de sindicat să nu fie linșat de mineri.
La revolta minerilor de la Jilț, managerul companiei Sorin Boza a evitat să meargă să dea ochii cu minerii nemulțumiți. Acesta a preferat să-și trimită directorii de la resurse umane pentru a calma spiritele.Toate aceste lucruri se întâmplă într-un context în care tot anul 2017 atât administrația, cât și sindicatele subordonate din CE Oltenia au ridicat în slăvi managementul și marile realizări ale companiei. Paradoxal, după atâta lapte și miere ce a curs în anul 2017 și profituri nemaiîntâlnite, acum cei mai mulți mineri și energeticieni vor lucra pe cele mai mici salarii din țară.
Directorul CE Oltenia, Sorin Borza, se ferește să dea ochii cu minerii nemulțumiți.
În primul rând că nefiind în negocieri, nu există substanța dezacordului, ci doar niște trasoare în vânt ale sindicatelor. De altfel, pozițiile «divergente» sunt atât de apropiate, încât este foarte ușoară ajungerea la un acord.
Ion Răuț, fost director de resurse umane la CE Oltenia
