14.4 C
București
miercuri, 27 martie 2024
AcasăSănătateVictorie a medicilor în Parlament. Vot favorabil pentru recunoaşterea gărzilor ca vechime...

Victorie a medicilor în Parlament. Vot favorabil pentru recunoaşterea gărzilor ca vechime în muncă

În acest mod, gărzile efectuate de personalul din sistemul medical, pentru care s-au plătit contribuţii la asigurările sociale, ar putea fi recunoscute ca vechime în muncă şi vor fi luate în calculul pensiei. “Totodată, medicii şi asistenţii care au efectuat gărzi ar putea să beneficieze, la cerere, de pensionare înaintea vârstei standard, în cuantum direct proporţional cu numărul de ore de gardă efectuate, dar nu mai devreme de vârsta de 57 de ani femeile şi de 60 de ani bărbaţii”, a declarat deputatul liberal Antoaneta Ioniţă, într-un comunicat. Aceasta a precizat că orele de gardă ar trebui recunoscute ca vechime în muncă indiferent dacă acestea sunt prinse în norma de bază sau la norma prin cumul: “Avizul favorabil al Comisiei de sănătate este o bătălie câştigată, care se adaugă altor bătălii câştigate prin obţinerea de avize favorabile de la alte comisii. Sperăm că vom câştiga în final acest război cu opacitatea ministerelor şi vom reda personalului medical un drept care i se cuvine. Stresul, munca până la epuizare au dus, din păcate, la moartea unora dintre colegii noştri. Statisticile sunt triste: în România 58 de medici au decedat în gardă în ultimii ani, la o vârstă medie de 51 de ani. Un medic epuizat poate greşi un diagnostic sau o terapie, cu efecte asupra pacienţilor. De aceea, considerăm că se impune recunoaşterea gărzilor ca vechime şi posibilitatea pensionării anticipate, în paralel cu atragerea tinerilor specialişti în sistem”.

 

Un omagiu adus salvatorilor în halat alb

La rândul său, dr. Livia Davidescu, care în toamna anului trecut a realizat lista cu colegii medici căzuţi la datorie în gardă în spitalele din toată ţara, a declarat pentru România Liberă că acest vot le dă speranţe doctorilor rămaşi în sistem. “Astăzi în Senatul României a avut loc un vot istoric. Comisia de Sănătate a votat, în unanimitate, iniţiativa de recunoaștere a gărzilor ca vechime în muncă. Senatori de pe întreg eşicherul politic au pactizat pentru a da un semnal fără precedent întregii clase politice că munca medicilor în gărzi trebuie recunoscută, ca timp de lucru, cu toate implicațiile juridice ale acestei definiții europene. Este un moment unic pentru noi, ca oameni şi ca tămăduitori de oameni. Este, deopotrivă, un omagiu adus celor căzuți la datorie, în halatul alb al salvatorilor. Sunt foarte fericită pentru acest consens, care sper să se regăsească şi în votul final din plenul Parlamentului, pentru că este un pas către normalitate, către reconstrucția sistemului sanitar, şi mai ales o șansă pentru medicii tineri de a accede în sistem”.

 

Memorii şi liste cu medici căzuţi la datorie 

Peste 2.000 de medici români au semnat mai multe memorii către autorităţi în care au cerut ca gărzile efectuate să fie luate în calcul ca vechime în muncă. Aceştia sunt revoltaţi din cauza suprasolicitării personalului din sănătate prin impunerea unor gărzi peste norma europeană pentru acoperirea deficitului de personal şi spun că au colegi care au decedat nu numai în gardă, dar şi în sălile de operație, în UPU sau în radiologie. Doctorii le transmit guvernanţilor şi membrilor Parlamentului României, indiferent de culoarea politică, să susţină proiectul de lege ce vizează recunoașterea ­orelor de gardă ca vechime în muncă, în condiţiile în care, în serviciul de gardă, de exemplu, un medic poate fi nevoit uneori să consulte într-o tură şi 50 de pacienţi.

Potrivit Colegiului Medicilor din România, 52% din doctorii din Bucureşti suferă de epuizare şi suprasolicitare fizică şi psihică. Nivelul sindromului burnout în Franţa este de 42%, în Germania 48%, iar în Marea Britanie 33%.

Potrivit expunerii de motive a propunerii de modificare a legii, “medicii efectuează două categorii de gărzi, unele obligatorii, pentru completarea normei legale de muncă, și altele peste norma legală de muncă, pentru asigurarea continuității serviciului medical, gărzi pentru care sunt obligați să încheie un contract individual de muncă cu timp parțial”, iar “medicii care efectuează gărzi alocă un timp de muncă cu mult mai mare față de alte categorii profesionale”. “Alocarea acestui timp de muncă suplimentar și care nu are caracter ocazional, ci constituie o regulă în unitățile spitalicești, este de natură să uzeze fizic și psihic într-un grad mult mai mare persoanele ce desfășoară o astfel de activitate. Astfel, foarte frecvent medicii angrenați în serviciul de gardă manifestă așa numitul sindrom burnout sau sindromul epuizării profesionale, un termen definit în anii ’70 de psihologul american Herbert Freudenberger și care reprezintă o stare de epuizare fizică, dar și psihică, ce apare în special la profesiile care implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu oamenii”, se arată în documentul avizat favorabil miercuri.

În text se menţionează faptul că, “dincolo de aceste argumente de ordin juridic, este de notorietate faptul că, datorită lipsei cronice de personal medical, medicii din unitățile spitalicești sunt nevoiți să presteze un număr de ore în gardă cu mult peste durata legală de muncă. Această situație a depășirii timpului legal de muncă, coroborat cu desfășurarea unei activități extrem de stresante și de epuizante din punct de vedere fizic și psihic, a dus la numeroase cazuri de deces prematur în rândul medicilor”. “Dintr-o altă perspectivă trebuie observat faptul, nu lipsit de importanță, că această măsură este nu numai una legitimă și de echitate pentru medici, dar și corectă în raport cu faptul că ea va funcționa doar în măsura în care există această nevoie socială de prestare a serviciului de gardă peste durata legală de muncă. Altfel spus, în măsura în care deficitul de personal medical se va diminua ori va dispărea, nici medicii nu vor mai fi nevoiți să efectueze serviciul de gardă peste durata legală de muncă și, pe cale de consecință, vârsta de pensionare va fi vârsta standard.”

“Apreciem că această posibilitate de ieșire la pensie cu câțiva ani mai repede față de vârsta standard de pensionare va fi folosită doar de medicii care au ajuns la capătul resurselor biologice și că vor fi înlocuiți de specialiști tineri. Diferența de venit, salariu de bază și venitul din gărzi dintre un medic primar gradația V și un medic specialist gradația 0/1 care i-ar lua locul depășește cuantumul pensiei cuvenite celui dintâi. Astfel apreciem impactul bugetar ca fiind nesemnificativ. Este absolut normal ca în cazul profesiilor cu grad mare de uzură, cu activitate care depășește cu mult timpul legal de lucru să existe reglementări specifice și nu norme generale, aplicabile tuturor salariaților”, arată inițiatorul proiectului de lege, în expunerea de motive.

Oboseala accentuată şi teama de erori medicale sunt cele mai frecvente efecte ale gărzilor în spitalele din România. În medie, într-o gardă, medicii din România lucrează continuu, fără pauză, peste 30 de ore, uneori chiar mai mult.

 

57 de medici au murit în timpul gărzilor sau după gărzi, în ultimii ani (listă iniţiată de dr Livia Davidescu, de la Spitalul Judeţean din Craiova)

Decedați în gardă:

1. COSANA CLAICIU, 44 ani, medic cardiolog, Arad, 2018 (decedată în gardă)
2. ADRIAN FRONEA, 38 ani, medic ATI, Bucuresti, 2018 (decedat în gardă)
3. MARIUS DAN ROSOREANU, 70 ani, medic pediatru, Lipova, 2018 (decedat în gardă)
4. GRIGORE LUPESCU, 55 ani, medic cardiolog, Tg. Jiu, 2018 (până de curând făcuse 10 gărzi/ lună)
5. MARLENA STEFAN, 52 ani, SMURD, Galați, 2016 (decedată în gardă)
6. ELISABETA SANDU, 70 ani, medic pediatru, Măcin, 2015 (decedată în gardă)
7. VICTOR MATEI, 62 ani, medic pediatru, Moreni, 2015 (decedat în gardă)
8. ELISABETA SANDU, 70 ani, medic pediatru, Macin, 2015, (decedată în gardă)
9. IOSIF SASS, 57 ani, Mediaș, medic infecționist, 2013 (decedat în gardă)
10. GABRIEL JILAVU, 49 ani, medic ortoped, Botoșani, 2012 (decedat în gardă)
11. ION BOTEZATU, 62 ani, medic radiolog, Iași, 2012 (decedat în gardă)
11. OVIDIU LUCIAN BUMBEA, 46 ani, psihiatru, Alba Iulia, 2010 (decedat în gardă)
12. RAZVAN MUGUR TIMOFTE, medic chirurg, 43 ani, Slobozia, 2008 (decedat în gardă)
13. IOAN SZENPETERY, 59 ani, medic MF cu competență în medicina de urgență, Bistrița, 2010 (decedat în gardă)
14. RUSU MIHAI, 57 ani, medic ginecolog, Năsăud, 2010 (decedat în gardă)
15. DANIEL DUMITRU NEATA, 54 ani, medic ortoped, Giurgiu, 2009 (decedat în gardă)
16. COSMIN GIUBELAN, 50 ani, medic chirurg, Târgu Jiu, 2008 (decedat în gardă)
17. ADRIAN STELIAN COMANICIU, 42 ani, medic chirurg, Sibiu, 2006 (decedat în gardă)
18. MARIA PETRASCU, 59 medic radiolog Rm Valcea 59 ani (decedată în gardă)
19. DAN POPESCU, 57 ani, medic pediatru, Rm. Vâlcea, 2004 (decedat în gardă)
20. VIORICA MOGLAN, 53 ani, medic ATI, Roman, 2003 (decedată în gardă)
21. MIHAI RUSU, 57 ani, medic ginecolog, Năsăud (decedat în gardă)
22. MIHAELA DUMEA, 40 ani, UPU/ SMURD, 2016 (decedată în gardă – accident de elicopter)
23. LAURA VIZIREANU, 39 ani, SMURD, 2014 (decedată în gardă – elicopter SMURD prăbușit)
24. MUREȘAN RADU, 33 ani, medic militar, Cluj, 2014 (accident de elicopter)
25. LILIANA PUIU, 36 ani, SMURD, Iași, 2006 (decedată în gardă, accident de elicopter)
26 CARDOS MONICA, 33 ani, SMURD, 2003 (decedată în gardă – primul elicopter SMURD prăbușit)

Decedați imediat după gardă – de la o oră la câteva zile, brusc sau după o comă ireversibilă:

27. ANCA MARINESCU, 52 ani, medic de familie, Buzău, 2017 (decedată a doua zi după gardă)
28. CONSTANTIN OBOGEANU, 60 ani, medic de familie, Vâlcea, 2017 (decedat în cabinet, a doua zi după gardă)
29. NEAGOE CATALIN, 49 ani, medic chirurgie generală, Lupeni 2017 (decedat după gardă)
30. PETRUȚA VĂDUVA, 32 ani, medic internist, Sibiu, 2016 (decedată a doua zi după gardă)
31. SILVIU GOTEA, 62 ani, medic UPU, Târgoviște, 2016 (decedat a doua zi după gardă)
32. HORIA GEORGESCU, 40 ani, medic chirurgie generală, Bucuresti, 2015 (intrat în comă a doua zi după gardă, decedat câteva zile mai târziu)
33. MIRITA ALEXANDRU, medic de familie, Dâmbovița, 2014 (decedat după gardă)
34. EUGENIU BOGDAN, 58 ani, medic internist, Constanța, 2010 (decedat a doua zi după gardă)
35. SILVIU PRIBEAGU, 51 ani, medic chirurg, Constanța, 2010 (decedat a doua zi după gardă)
36. EMIL CAPITANESCU, 54 ani, medic ginecolog, Craiova, 2005 (decedat a doua zi după gardă)
37. CIUCA, 43 ani, medic chirurgie cardio-vasculară, Târgu Mureș, 2004 (decedat a doua zi după gardă)

Decese în timpul serviciului:

38. PUȘCARIU CRISTINA, 60 ani, medic pneumolog, Ploiești, 2018 (decedată în timpul serviciului)
39. MINCA DANA, 50 ani, medic de familie, Caracal, 2014 (decedată în timpul serviciului)
40. CONSTANTIN BARBU, 57 ani, medic internist, Adjud, 2015 (decedat în timpul serviciului)
41. VIOREL FILIP, 50 ani, medic chirurg, Iași, 2012 (decedat în timpul serviciului)
42. VARASCIUC NICOLAE, 54 ani, medicina de urgență Vrancea, 2006 (decedat în timpul serviciului)
43. ION IVAN, 60 ani, medic pediatru, București, 2004 (decedat în timpul serviciului)
44. DAN VELCELEAN, 53 ani, medic de familie, 2008 (ucis de un pacient în cabinet)
45. MIRELA ADRICIOAIE, 44 ani, medic de familie, 2018 (intoxicație cu dioxid de carbon în timpul serviciului)

Morți subite:

46. IOAN PETRE LUPU, 50 ani, medic de familie, Florești (moarte subită)
47. DIANA VISINA, 50 ani, medic neurolog, Tg. Carbunesti (moarte subită)
48. ANCA LIVIA ZLOKONICA, 54 ani, medic de familie, Urziceni (moarte subită)
49. ADRIAN MIHAI NEGOITA, 36 ani, cardiolog, Buzău, 2017 (moarte subită)
50. VALENTIN DOBRU, 49 ani, medic ATI, Târgu Mureș, 2016 (moarte subită)
51. DAN CIOROIANU, 55 de, medic neurolog, Craiova, 2016 (moarte subită)
2. ALEXANDRU MIHAI TOM, 46 ani, medic interne și cardiologie, Codlea, 2016 (moarte subită)
53. MIRELA PROFIR, 46 ani, medic de familie, Craiova, 2014 (moarte subită)
54. CIOBESCU ION, 54 ani, medic chirurg, Lupeni, 2012 (moarte subită)
55. AURELIA RADULESCU, 67 ani, medic cardiolog, 2011 (moarte subită)
56. BENONE CARSTOCEA, 63 ani, medic oftalmolog (profesor universitar), București, 2011 (moarte subită)
57. PAUN FLORIAN, 45 ani, medic ortoped, Rm. Vâlcea, 2005 (moarte subită)

Elena Marinescu
Elena Marinescuhttp://elena-marinescu
Elena Marinescu, redactor Rl online
Cele mai citite

Premierul României, mesaj de Ziua Unirii cu Basarabia: “Istoria secolului trecut ne-a croit din nou destine diferite”

Premierul Marcel Ciolacu a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Unirii Basarabiei cu România, 27 martie, mesaj în care afirmă că "Istoria secolului trecut...

Traficul rutier restricționat în Pasajul Unirii din Capitală. Un motociclist a intrat în peretele pasajului

Traficul rutier este restricţionat marţi seară în Pasajul Unirii din Capitală, pe sensul de mers către bd. Mărăşeşti, după ce un motociclist a intrat...

În atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene rușii au cheltuit sute de milioane de dolari

În atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina ruşii au schimbat tactica, explică analiştii militari, potrivit tvrinfo.ro. Trimit asupra unei ţinte sute de rachete şi drone...
Ultima oră
Pe aceeași temă