Programul finanțat din bugetul Fondului Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNUASS) va fi modificat în scopul asigurării accesului bolnavilor cu diabet zaharat insulinodependent la mijloace eficiente de monitorizare și control a nivelului glicemiei.
Astfel, structura Programului național de diabet va cuprinde de acum două subprograme distincte:
Subprogramul de diabet zaharat tip 1;
Subprogramul de diabet zaharat tip 2 şi alte tipuri de diabet zaharat: tipuri specifice şi diabet gestațional.
Pompe de insulină şi senzori pentru monitorizarea glicemiei
De asemenea, actul normativ reglementeză cadrul legal pentru acordarea unor dispozitive medicale moderne pentru pacienții cu diabet zaharat tip 1. Este vorba despre sisteme de monitorizare continuă a glicemiei şi sisteme de pompe de insulină cu senzori de monitorizare continuă a glicemiei, precum şi a materialelor consumabile aferente acestora. Se estimează că, printre beneficiarii acestor dispozitive sunt și 3.600 de copii.
Controlul optim al nivelului glicemic al pacienților cu diabet zaharat tip 1 este esențial pentru a evita riscul de apariție a complicațiilor acute, specifice diabetului zaharat dezechilibrat, insuficient controlat. Pacienţii cu diabet zaharat tip 1 vor avea acces la aceste dispozitive pe baza unor criterii medicale elaborate de comisia de specialitate a Ministerului Sănătății. „În primul rând, măsura aprobată de Guvern astăzi va duce la o îmbunătățire a calității vieții pacienților care suferă de această afecțiune. De asemenea, pe termen lung, estimăm și o scădere a costurilor pentru tratamentele complicațiilor acute și cronice cauzate de lipsa unei monitorizări optime a valorilor glicemiei”, a declarat ministrul Sorina Pintea.
Diabetul, încă un stigmat la români
Aproape două milioane de români suferă de diabet zaharat, iar specialiştii susţin că mulţi dintre bolnavi evită consultul de specialitate din cauza stigmatului bolii, chiar dacă ţara noastră se numără printre statele cu cea mai mare prevalenţă din Europa, 11,6% din populaţia adultă.
Medicul diabetolog Maria Moţa a precizat pentru „România liberă” că este o adevărată epidemie de diabet în întreaga lume: „Acum suntem una dintre ţările cu cea mai mare prevalenţă, pentru că până acum câţiva ani nu au fost făcute studii clinice. Peste jumătate dintre pacienţi nu au nici un semn clinic care să-i ducă la ideea de a se explora pentru un diagnostic corect. Odată cu programul naţional de cercetare a stării de sănătate, desfăşurat în perioada 2007-2008, a crescut masiv numărul cazurilor noi de diabet zaharat diagnosticate. Dar, aruncând un ochi prin baza de date, fără a avea rigoare statistică, foarte mulţi pacienţi refuză să fie luaţi în evidenţă de teama stigmatizării. Le este teamă că îşi pierd locurile de muncă, că se vor angaja mai greu, iar o parte dintre ei nu suportă atitudinea de compătimire a celor din jur. Foarte mulţi merg la cabinete private şi refuză dispensarizarea”.
Măsuri generale de prevenţie
Diabetul necontrolat zilnic, poate duce la complicaţii cronice cu consecinţe grave ca: amputaţii, orbire, dializă şi chiar moarte subită prin infarct miocardic. Lipsa de informare şi mai ales de avertizare a pacienţilor, îndeosebi cei cu diabet zaharat non-insulino-dependent, poate să ducă la complicaţii şi cheltuieli medicale suplimentare. Cele mai importante măsuri profilactice, mai ales pentru persoanele considerate prediabetice (care au rude de sânge cu diabet zaharat), sunt cele care se referă la modul de alimentaţie şi stilul de viaţă. Astfel, medicii recomandă evitarea abuzului de alimente bogate în glucide (dulciuri), grăsimi animale şi paste făinoase, dar şi menţinerea unei greutăţi corporale în limite normale, combaterea sedentarismului prin mişcare şi exerciţii fizice, dar şi a stresului.