Cvasitotalitatea deceselor a fost provocată de afecţiuni cardiovasculare, iar restul de cancere şi diabet de tipul 2, adesea asociate cu obezitatea şi stilul de viaţă (sedentarismul, alimentaţia dezechilibrată), potrivit studiului publicat în The Lancet.
În luna ianuarie, acelaşi jurnal medical a publicat un prim studiu realizat de aceiaşi oameni de ştiinţă. Acesta recomanda reducerea la jumătate a consumului mondial de carne roşie şi de zahăr şi dublarea aportului de fructe, legume şi nuci pentru o dietă sănătoasă şi protejarea mediului înconjurător.
Studiul publicat joi a inclus date din 195 de ţări. Potrivit concluziilor, principalele deficienţe în alimentaţia la nivel mondial vizează nucile şi seminţele, laptele şi cerealele integrale. Pe de altă parte, băuturile îndulcite cu zahăr, carnea procesată şi sarea sunt consumate în cantităţi prea mari.
”Acest studiu demonstrează ceea ce mulţi dintre noi am bănuit ani în şir: nutriţia deficitară este responsabilă pentru un număr mai mare de decese decât orice alt factor de risc din lume”, a afirmat unul dintre autorii cercetării, Christopher Murray.
Murray este directorul Institutului de Metrologie şi Evaluare a Sănătăţii (IHME, Universitatea din Washington), organizaţie finanţată de Fundaţia Bill şi Melinda Gates.
Studiul evidenţiază disparităţi majore între state. Ţările cu cele mai mari rate de deces asociat alimentaţiei necorespunzătoare sunt Uzbekistanul şi Afganistanul. În schimb, statele în care acest procent este cel mai redus sunt Israel, Franţa, Spania şi Japonia.
Studiul intitulat ”The Global Burden of Disease” a monitorizat în perioada 1990 – 2017 tendinţele de consum a 15 factori alimentari.
Defalcând decesele asociate regimului alimentar, studiul a constatat că dintre cele 11 milioane de decese din 2017, aproape 10 milioane au fost provocate de boli cardiovasculare, în jur de 913.000 de cancere şi aproape 339.000 de diabetul de tip 2, notează Reuters.
Autorii recunosc totuşi că studiul lor are unele limitări. Printre acestea, faptul că asocierea între alimentaţie şi deces nu poate fi stabilită cu aceeaşi certitudine ca în cazul altor factori de risc, cum ar fi spre exemplu consumul de tutun.
