Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Tratamentele românilor în străinătate, la control

CNAS va face mai multe controale în spitale pentru a descoperi neconcordanţele sau eventualele probleme apărute în eliberarea formularelor pentru decontarea serviciilor medicale în străinătate care nu pot fi rezolvate în ţară.

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 20.08.2018 - 16:59

Anul trecut, au fost eliberate peste 700 de astfel de formulare, dintre care 464 pentru copii, costurile totale cu serviciile medicale efectuate în străinătate fiind de peste 100 de milioane de euro.

“După cum bine ştim, medicul este cel care întocmeşte documentaţia, care ajunge la CNAS şi vede dacă este completă şi corectă. Este o chestiune pe care CNAS nu poate şi nu are posibilitatea, cel puţin în acest moment, să spună: omul acesta poate fi tratat şi în România. Pentru că este recomandarea medicului şi este atribuţia şi răspunderea medicului care întocmeşte respectiva documentaţie. Lucrurile între timp s-au mai reglat pentru că şi noi am reuşit să punem la punct unul dintre tratamentele pentru care până acum se pleca foarte mult în străinătate. Este datoria medicului care întocmeşte documentaţia şi, până la urmă, este şi responsabilitatea lui în momentul în care face documentaţia să decidă dacă se poate rezolva sau nu cazul în România”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Daniel Osmanovici.

El a precizat că va fi analizată și situația facturilor primite pentru tratamentele românilor în străinătate care au fost acordate pe baza cardului european de sănătate, întrucât documentul este destinat numai urgențelor medicale, iar unii pacienți l-au utilizat pentru bolile cronice.

CNAS îndeamnă spitalele să investească în personal şi în aparate medicale, astfel încât pacienţii să se trateze în ţară, nu peste hotare. Cele mai frecvente afecţiuni pentru care au fost emise formulare de tratament în Uniunea Europeană în 2017 au fost: bolile sistemului circulator, dar şi afecţiunile oncologice şi pediatrice. Ţările alese cel mai des pentru tratamente de către paci-enţii români cu formularele emise de Casa Naţională de Asigurări în Sănătate sunt: Germania (319), Italia (187) şi Franţa (84). Pe ultimul loc, cu doar un singur pacient, se află Spania, Polonia, Grecia şi Cehia.

 

CNAS se împiedică în proceduri

În plus, CNAS va verifica şi modul în care sunt distribuite formularele care le permit pacienţilor tratamentul în străinătate. “Este evident faptul că vor fi pornite nişte controale. Numai că atunci când vrei să faci un control şi controlul vrei să nu fie superficial este normal să pui la punct proceduri. Procedurile respective trebuie să fie în concordanţă cu anumite libertăţi pe care le are fiecare şi care nu trebuie să fie încălcate. În momentul acesta sunt puse la punct o serie de proceduri în direcţia aceasta de aşa natură ca atunci când se va decide începerea controlului, care nu ar trebui să mai fie amânat foarte mult timp, să se meargă la punct ochit, punct lovit. În momentul de faţă, CNAS pune la punct o serie de proceduri pe baza cărora să se poată desfăşura controale pentru a descoperi neconcordanţele sau eventualele probleme apărute în eliberarea formularelor S2 (E112)”, a mai spus Osmanovici.

Cu toate acestea, la sfârşitul lunii iunie, Ministerul Sănătăţii anunţa simplificarea procedurilor de acces și decontare a tratamentelor în străinătate, după publicarea în Monitorul Oficial a Ordinului nr. 81/2018, care modifică metodologia de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament în străinătate. Una dintre prevederi se referă la accesul la tratament în străinătate pentru bolnavii care necesită efectuarea de transplant de organe, țesuturi sau celule de origine umană și care prezintă și patologii asociate ce nu permit efectuarea intervenției în centrele acreditate din România. De asemenea, noile reglementări prevăd și modalitățile de decontare a tratamentelor  în străinătate, precum și asigurarea medicației post-transplant pentru pacienții care au suportat o intervenție într-o clinică din străinătate.

 

Cum se pot întocmi dosarele

Pentru că tratamentele în străinătate presupun situații de urgență medicală, conform noului ordin de ministru aprobat de Sorina Pintea, pentru copiii cu vârste 0-1 an, dosarul necesar pentru accesul la tratament în străinătate se poate întocmi imediat după diagnosticarea afecțiunii într-o unitate sanitară din cadrul unui centru universitar, fără a mai fi necesară parcurgerea tuturor etapelor prevăzute  pentru pacienții din alte categorii de vârstă.

De asemenea, Comisia Ministerului Sănătății poate aproba efectuarea tratamentului în străinătate în baza unei singure oferte  de tratament a unei clinici din străinătate, aleasă de comisia teritorială. Astfel, timpul de întocmire și aprobare a dosarelor pentru accesul la tratament în străinătate va fi mai scurt.

În cazuri excepţionale, impuse de natura şi gravitatea bolii, precum şi pentru bolnavii minori, comisiile de specialitate teritoriale pot recomanda ca  pacienții cu vârsta cuprinsă între 0 și 18 ani să se deplaseze în străinătate cu însoţitor, iar costurile de deplasare și cazare vor fi decontate de către direcția de sănătate publică.

„Au fost necesare simplificarea procedurilor de acces la tratamente în străinătate și adaptarea lor la cerințele de azi. Sunt adepta regulilor clare în sistem, dar formalitățile erau extrem de greoaie și întârziau mult obținerea aprobării pentru pacienții care au nevoie urgentă de  servicii medicale și pentru care afecțiunile nu stau pe loc în așteptarea unor aprobări”, explica Sorina Pintea, ministrul Sănătății. 

 

FACTURĂ

Deconturi de 500 milioane de lei

Pentru tratamentele efectuate de pacienţii români în străinătate în anul 2017, CNAS trebuie să plătească aproape 500.000.000 de lei. Termenul de decontare prevăzut de legislaţia europeană pentru aceste servicii este de 18 luni de la data intrării documentelor la CNAS, pentru formularele acceptate, şi de 36 de luni dacă sunt înregistrate contestaţii. În perioada ianuarie-iunie 2018 au fost emise 305 formulare S2/E112.

 

Comentarii

loading...

Ziarul PDF

AD