Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Totul despre ulcer, boala omului modern

Toamna reapar unele afec­ţiuni medicale sezoniere, iar ulcerul le poate da bătăi de cap persoanelor cu predispoziţie la tulburări gastro-intestinale.

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 23.09.2018 - 09:33

Dr. Elena Ciupercă, medic primar gastroenterolog, prezintă într-un interviu pentru „România liberă” principalele simptome, tratamente şi măsuri de prevenţie în cazul acestei maladii.

Definită în termeni de specialitate ca „defect sau lipsă a mucoasei gastro-duodenale”, boala ulceroasă afec­tează 10-15% din populaţia planetei, existând dovezi ştiinţifice că această maladie este provocată, pe lângă predispoziţia familială, de infectarea cu Helicobacter Pylori, o bacterie sub formă de spirală care supravieţu­ieşte acidului gastric. Potrivit statisticilor, 95% din ulcerele duodenale şi 70% din cele gastrice apar pe fondul unei gastrite cronice cu H. Pylori prezent.

Dr. Ciupercă atrage atenţia că o cauză frecventă a ulcerului o reprezintă utilizarea medicamentelor antiinflamatorii nonsteroidiene (ibuprofen, diclofenac, indometacin, meloxicam, etoricoxib etc.) în tratamentul durerilor osteoarticulare, precum şi a aspirinei în doza mică în afecțiunile cardiologice. Medicul spune că există şi alte cauze rare care sunt responsabile de un număr de îmbolnăviri – medicamente (bifosfonaţii utilizaţi în tratamentul osteoporozei, anumite antidepresive), droguri (cocaină, metamfetamină), tumori neuroendocrine producătoare de gastrină (hormon care stimulează secreţia acidă la nivelul stomacului), denumite gastrinoame, boala cronică de rinichi, infecţiile virale, boala Crohn, iar cancerul gastric şi limfomul gastric pot mima un ulcer.

În plus, fumatul, stresul, tipul A de personalitate, consumul de alcool sunt factori de risc pentru ulcer, care pot contribui la apariţia lui, dar nu îl pot declanşa singuri. „Un termen frecvent folosit este «ulcerul de stres», însă în realitate semnifică apariţia ulceraţiilor în stomac şi/sau duoden la persoane cu boli grave, mecanismul de producere fiind afectarea circulaţiei gastrice. Practic, ulcerul apare când unul din factorii enumeraţi creează un dezechilibru între mecanismele de protecţie ale mucoasei – producţia de mucus, de bicarbonat, circulaţia sangvină – şi factorii de agresiune – acidul şi enzimele digestive proteolitice”, explică specialistul.

 

Endoscopia digestivă, rol major în diagnostic

 

Simptomul cardinal al ulcerului este durerea situată în capul pieptului cu caracter de arsură de obicei calmată de mese. Pot să apară şi alte simptome: greaţă, vărsături, balonare, sângerare digestivă manifestată prin scaune negre şi/sau vărsături cu sânge digerat sau proaspăt.

„Plecând de la simptomele specifice, diagnosticul se stabileşte de obicei prin endoscopie digestivă superioară, care este net superioară ca specificitate şi sensibilitate evaluării radiologice cu bariu. Însă endoscopia este o metodă invazivă şi decizia de a o realiza se bazează pe analiza factorilor de risc – anemie, scădere în greutate, vărsături repetate, dificultăţi la înghiţire, masă tumorală palpabilă în abdomen, descoperirea unui ganglion palpabil în regiunea supraclaviculară stângă, debutul simptomelor la o vârstă de peste 45-50 ani. În condiţiile sângerării digestive active sau recente, endoscopia digestivă superioară este obligatorie şi poate avea rol terapeutic – oprirea sângerării prin metode endoscopice”, explică dr. Elena Ciupercă, atrăgând totodată atenţia asupra faptului că ulcerul gastric sau duodenal nu se diagnostichează prin ecografie abdominală.

 

Tratament diversificat

 

Tratamentul ulcerului gastric cuprinde medicamente antisecretorii – fie din familia ranitidinei/famotidinei, fie inhibitori ai pom­pelor de protoni ­care secretă acid în stomac - omeprazol, ­esomeprazol, lansoprazol, pantoprazol – şi medi­camente cu efect protector pe mucoasă – sucralfat, preparatele de bismut, misoprostol.

„Atunci când ulcerul este cauzat de infecţia cu H.Pylori, singurul tratament necesar este cel cu antibiotic pentru eradicarea bacteriei. La persoanele cu ulcer care iau antiinflamatorii nesteroidiene sau aspirină în doză mică pentru afecţiuni cardiologice este bine să se oprească această medicaţie, dacă este posibil; de asemenea, vor primi tratament antisecretor. În mod deosebit, dacă nu este posibilă oprirea medicaţiei cauzatoare de ulcer, tratamentul cu inhibitori de pompă de protoni este net superior celorlalte tipuri de tratament în vindecarea leziunilor”, exemplifică dr. Ciupercă principalele soluţii terapeutice.

 

Atenţie la complicaţii!

 

De cele mai multe ori, durerile abdominale superioare, senzaţia de greaţă, lipsa poftei de mâncare sau intoleranţa la anumite alimente, slăbirea în greutate sunt principalele semne ale apariţiei ulcerului. Peste o treime din cazuri se manifestă însă, pentru prima oară, ca o complicaţie a bolii, cea mai frecventă fiind sângerarea digestivă, care se tratează cu medicaţie antisecretorie, metode endoscopice şi, în cazuri rare, chirurgical. Alte complicaţii posibile sunt perforaţia ulcerului – care, de obicei, reclamă tratament chirurgical – şi obstrucţia digestivă, ce poate fi produsă de inflamaţia acută – situaţie care răspunde la tratamentul medicamentos al ulcerului – sau de cicatrizarea lui – caz în care necesită intervenţie endoscopică de dilatare sau intervenţie chirurgicală.

 

10 plante medicinale cu efecte cicatrizante

 

În uz intern, cele mai eficiente sunt curele de lungă durată care folosesc zilnic ceaiuri (sub formă de infuzii sau decocturi), extracte, uleiuri preparate din anumite plante:

- gălbenele - cu efecte emoliente şi cicatrizante, folosite sub formă de infuzii (două linguriţe flori uscate la 250 ml apă clocotită cu infuzare 15-20 minute), care se consumă înainte de mesele principale prin înghiţituri rare;

- pătlagină (are acţiune cicatrizantă şi bacteriostatică) - se toarnă o cană de apă clocotită peste 2 linguri de frunze proaspete sau uscate. Se lasă vasul acoperit timp de 15-20 minute şi-apoi se strecoară. Se ia câte o ­lin­gură la 2-3 ore. O altă variantă este administrarea a câte unei jumătăţi de linguriţă de pulbere de frunze, de 2-3 ori/zi.

- obligeană - macerat la rece din 2-3 linguriţe rădăcini uscate şi macerate 12 ore în 500 ml apă rece; se încălzeşte uşor a doua zi şi se consumă câte 1/2 pahar, cu 20 minute înainte de mese, asigurând calmarea durerilor şi stimularea digestiei. Pulberea de obligeană (câte un vârf de cuţit de 2-3 ori pe zi înainte de mese) intră în formula Ulcerotratului, având rol de pansament gastric (contraindicat la femei în timpul sarcinii).

- tătăneasă - decoct din rădăcini uscate şi mărunţite (2-3 căni pe zi înainte de mese), cu efecte antiinflamatoare şi cicatrizante, datorită conţinutului ridicat în alantoină, mucilagii şi taninuri, acţionând în vindecarea completă a perforaţiilor şi refacerea rapidă a mucoasei gastrice;

- salcâmul - decoct din scoarţă mărunţită (2-3 căni pe zi) cu conţinut ridicat de taninuri care acţionează cu efecte antiseptice şi hemostatice în ulcere cu melene hemoragice şi cu scaune sanguinolente;

- teiul - infuzie din flori (2-3 căni pe zi), cu efecte de diminuare a spasmelor musculaturii netede din pereţii stomacului;

- busuiocul - infuzie din herba înflorită (3 ceaiuri neîndulcite pe zi), cu rol în reglarea digestiei, eliminarea fermentaţiilor şi a focarelor putrede.

- mentă - infuzii din frunze (2-3 căni pe zi), cu efecte în vindecarea ulcerului gastric, accelerarea tranzitului intestinal şi stimularea poftei de mâncare;

- frasinul - infuzie din două linguriţe flori şi frunze la 250 ml apă clocotită din care se bea o cană pe zi, fracţionată după mesele principale.

- zmeură (ajută la scăderea acidităţii gastrice) - se toarnă o cană de apă clocotită peste 1-2 linguriţe de frunze uscate. Se lasă vasul acoperit timp de 10-15 minute şi apoi se strecoară. Se beau 2 căni/zi, între mese.

 

PREVENȚIE

 

Deşi a fost o afecţiune relativ frecventă în ultimele decenii, îmbunătăţirea condiţiilor de igienă, dar şi a surselor de apă şi alimente, a condus la scăderea incidenţei ulcerului. În plus, descoperirea bacteriei Helicobacter pylori ca fiind o cauză frecventă a transformat ulcerul dintr-o boală cronică şi recurentă într-o afecţiune vindecabilă. Consecutiv utilizării tratamentului de eradicare a H.Pylori s-a remarcat un declin atât în ce priveşte frecvenţa ulcerului gastric şi duodenal, cât şi în privinţa complicaţiilor.

 

DIETĂ

 

În timpul perioadei de criză, pentru diminuarea disconfortului gastric şi pentru prevenirea complicaţiilor bolii, se recomandă o dietă structurată în etape:

Etapa 1 (24-48 ore) - se consumă exclusiv produse lactate (1-2 litri de lapte dulce zilnic, în 5-6 prize). În funcţie de toleranţa individuală, se poate adăuga lapte praf sau smântână, care se pot consuma şi în timpul nopţii, pentru că durerile epigastrice sunt mai intense atunci când stomacul este gol.

Etapa 2 (ziua 2 până în ziua 5) - se trece progresiv la un regim lactat diversificat - iaurt, kefir, brânză nesărată, smântână. Se pot adăuga la meniu preparate din ou, supe şi cremă de orez.

Etapa 3 (ziua 6 până în ziua 15) - se poate diversifica alimentaţia cu piure de legume fierte, pâine prăjită, peşte sote sau carne de pui la cuptor.

Etapa 4 – este permisă introducerea în alimentaţie a fructelor, care să nu fie foarte bogate în glucide.

 

TRATAMENT ADJUVANT

Sucul de varză, cu un conţinut bogat de vitamina U (factor antiulceros) şi vitamina K (are acţiune antihemoragică), ajută la vindecarea eroziunilor mucoasei gastrice sau duodenale. Se iau zilnic 100 ml înainte de fiecare masă, după care nu se mai mănâncă nimic timp de o jumătate de oră. 


Specialiştii recomandă şi consumul de suc proaspăt de cartofi ­(câte 100 ml), suc de aloe (30-40 ml) şi suc de morcovi (50 ml), înainte de fiecare masă, la alegere. Un bun emolient al mucoasei gastrice este şi sucul de orz verde, care se poate consuma în cantitate de 50 ml de trei ori pe zi.

 

CURIOZITĂŢI

 
- 500.000 de persoane sunt diagnosticate cu ulcer în fiecare an;

- Ulcerul duodenal apare de două ori mai frecvent la bărbați decât la femei și se produce de obicei în jurul vârstei de 25 ani până la 45 de ani, la bărbați, iar la femei apare după 45 de ani;

- Ulcerul duodenal nu se malignizează aproape niciodată;

- Persoanele cu grupa sanguină 0 fac mai ușor ulcer duodenal;

- Ulcerul gastric este de patru ori mai puțin frecvent decât cel duodenal, apare la maturitate, între 55 și 65 de ani și se poate maligniza (cei cu grupa sanguină A sunt mai predispuși).

- Riscul sângerării digestive din ulcer este de 5-6 ori mai mare atunci când se utilizează ca medicaţie curentă antiinflamatorii nesteroidiene.

 

Toamna, durerile de stomac sunt mai puternice, iar crizele de ulcer se manifestă mai des. Bacteria care provoacă peste 80% din ulcere intră în contact cu anumite substanţe proteice secretate de stomac şi duoden, perturbând aciditatea gastrică.

„Atunci când se efectuează endoscopie digestivă superioară şi se găseşte un ulcer gastric sau duodenal, se recomandă prelevarea unei biopsii de mucoasă pentru testarea rapidă a H. Pylori, având în vedere că această bacterie este principala cauză. De asemenea, este necesară prelevarea de biopsii din marginile ulcerelor gastrice, întrucât 4% din ulcerele gastrice sunt de fapt cancere gastrice. Din acelaşi motiv, ulcerul gastric se reevaluează endoscopic la opt săptămâni pentru a documenta vindecarea lui.“(Dr. Elena Ciupercă, medic primar gastroenterolog)

Comentarii

loading...

Ziarul PDF

AD