Ministrul s-a arătat surprins de intenţia reprezentanţilor Consiliului Județean Cluj de a construi singuri spitalul regional şi a dat asigurări că luna viitoare vor fi depuse la Bruxelles cererile de finanţare atât pentru spitalul din Cluj-Napoca, cât şi pentru cele din Iaşi şi Craiova. “Consiliul Judeţean Cluj cred că ar trebui să se ocupe de Spitalul de Pediatrie, pentru că am nişte referinţe nu tocmai plăcute despre ceea ce se întâmplă acolo din punct de vedere al structurii”, a declarat ministrul Sănătăţii, care s-a declarat surprins de situație. “În momentul în care am preluat portofoliul Sănătăţii, în luna februarie, Clujul nu avea definit un teren, mai era nevoie de încă o bucată de teren, trebuia extins PUZ-ul şi am întâmpinat foarte mari dificultăţi în relaţia cu CJ Cluj. Lucrurile s-au rezolvat între timp, studiul de fezabilitate pentru spital este gata”, a spus Pintea.
Ea a ţinut să-i dea o replică şi comisarului european Corina Creţu, în legătură cu posibilitatea suplimentării fondurilor europene pentru spitalele regionale, spunând că deja s-a primit un răspuns negativ în acest sens în luna septembrie. “Europa a alocat pentru cele trei spitale regionale 150 milioane euro, or, un spital, împreună cu infrastructura care va deservi spitalul, costă în jur de 400 milioane euro. Cu siguranţă, Guvernul trebuie să găsească surse, inclusiv din zona privată. Asta nu înseamnă că nu vom atrage fonduri europene. În ceea ce priveşte declaraţia comisarului european că, dacă este nevoie de o suplimentare, ni se va acorda, daţi-mi voie să o contrazic. În data de 27 septembrie, o delegaţie a Ministerului Sănătăţii, condusă de Cristian Grasu, secretar de stat, s-a dus la Bruxelles tocmai pentru această chestiune şi i s-a spus: «Nu, pe această axă de finanţare nu mai avem sume suplimentare». Deci noi am făcut aceste demersuri. Prin urmare, s-a luat decizia fazării. Ca să nu pierdem finanţarea, am spus că până în 2020 vom face prima etapă, licitaţiile, iar în etapa a doua – construcţia efectivă. Deci spitalele se vor face”, a mai declarat ministrul Sănătății.
Condiții speciale pentru spitale regionale
Ideea fazării construcției spitalelor regionale a fost exprimată și de către ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, care a spus că suma alocată spitalelor regionale din fonduri europene, mai precis din Fondul European de Dezvoltare Regională, este de 150 de milioane de euro: “Aceasta este suma dinspre Uniunea Europeană prevăzută în acordul de parteneriat şi în programul operaţional, la care se adaugă contribuţia României de 150 de milioane de euro. Ce a făcut Guvernul României? Pentru a putea finanţa spitalele ai nevoie de documentaţii tehnice. Pentru a realiza aceste documentaţii tehnice, începând cu studiul de fezabilitate, proiect tehnic, proiect de execuţie, maparea serviciilor necesare de sănătate în aceste spitale s-a recurs la suportul şi sprijinul tehnic al echipei Băncii Europene de Investiţii. Costul designului acestor spitale, atât din punct de vedere al proiectului tehnic, al studiului de fezabilitate, dar şi al celui de execuţie, pentru toate trei se ridică la suma 120 de milioane de euro. Foarte clar vă spun că în momentul de faţă România este pregătită să transmită Uniunii Europene, Comisiei Europene, doamnei comisar Corina Creţu studiile de fezabilitate aferente celor trei spitale regionale”, a precizat Rovana Plumb, citată de Agerpres. Potrivit acesteia, anul viitor România, împreună cu Banca Europeană de Investiţii, va finaliza celelalte documente tehnice, respectiv proiectul de execuţie, după care se va face licitaţie în vederea atribuirii contractului pentru construcţia acestor spitale.
Potrivit estimărilor, proiectarea, construcția și dotarea unui spital regional modern pe care specialiştii străini îl recomandă Guvernului de la București ar costa 377 de milioane de euro. Pentru ridicarea şi funcționarea unor astfel de spitale moderne, BEI și companiile de consultanță recomandă României să regândească întregul sistem medical − de la procedurile aplicate pacienților la decontarea serviciilor medicale. Acest lucru presupune, potrivit unui document citat de PressOne, ca întreg personalul care va lucra în aceste spitale uriaşe, indiferent de vârstă, să învețe timp de trei ani noile proceduri și tratamente, dar și cum să folosească tehnologii de ultimă oră. Suprafața construită este estimată la 120.000 de metri pătrați, iar lucrările propriu-zise ar urma să înceapă în primul trimestru al anului 2020 și să se termine la finalul lui 2023. Costul exclusiv al construcției este estimat la 300 de milioane de euro, fără TVA, la care se adaugă echipamente și tehnologie de 76 de milioane de euro. Din acești bani, 6,5 milioane costă sistemul informatic. În plus, 76 de milioane de euro vor fi alocate renovării secțiilor existente la Spitalul Județean de Urgență, 15 milioane de euro pentru construcția de infrastructură rutieră, precum și alţi bani pentru costuri neprevăzute. Trăgând linie, cu tot cu TVA, valoarea proiectului este estimată la 559 de milioane de euro. Studiul mai arată că, pentru a funcţiona, un astfel de spital ar avea nevoie anual de 77 de milioane de euro.
Tranziția de la spitalul județean la cel regional − în Cluj, Iaşi şi Craiova − este planificată pe mai mulți ani și costă peste 2,5 milioane de euro, sumă inclusă, de asemenea, în bugetul proiectului. Studiul arată că viitorul spital trebuie să fie condus după alte reguli administrative față de cele aplicate astăzi în România. Astfel, se recomandă un model de management corporatist, defalcat pe specialități și discipline. Consultanţii străini ai Ministerului Sănătăţii au realizat inclusiv proiecţii demografice, care confirmă că, în următorii 20 de ani, populația de vârsta a treia din România va crește, în timp ce numărul tinerilor va scădea îngrijorător.
Model intermediar de spital regional
– 300 de paturi pentru tratament,
– 369 de paturi pentru secţiile de chirurgie,
– 75 de paturi pentru maternitate,
– 81 de paturi pentru terapie intensivă,
– 12 paturi pentru mari arși,
– 12 paturi pentru născuți prematuri,
– 23 de săli pentru imagistică medicală,
– 22 de săli pentru chirurgie,
– 6 săli pentru proceduri endoscopice,
– 3 săli pentru chirurgie cardiacă,
– 3 săli pentru neurologie,
– 2 săli pentru cardiologie neinvazivă.
Dăm cei mai puțini bani pentru sănătate
România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește bugetul alocat pentru sănătate în anul 2017, conform unui raport publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Datele publicate în raportul „Health at a Glance: Europe 2018” relevă că România a alocat în anul 2017 doar 5,1% din PIB pentru sănătate, media înregistrată la nivelul blocului comunitar fiind de 9,6%, cu cel mai mare buget alocat în Franța, 11,5% din PIB.
