APMGR consideră că o astfel de măsură – transmisă Ministerului Sănătății, Ministerului Finanțelor Publice, CNAS și comisiilor de specialitate din Parlamentul României – ar fi neutră bugetar, ușor de implementat de către autorităţi și echitabilă pentru medicamentele cu preț scăzut, fie că sunt generice sau medicamente ieșite de sub patent.
Consiliul Concurenței confirmă faptul că implementarea acestui calcul diferențiat „poate conduce la încurajarea consumului de medicamente generice și la diminuarea cheltuielilor cu medicamentele din bugetul de asigurări de sănătate”. Consiliul a reiterat faptul că a recomandat în repetate rânduri aplicarea unei contribuții diferențiate, având în vedere că „taxa clawback nu se calculează la prețul de producător, ci la prețul de vânzare cu amănuntul și, prin urmare, pentru medicamentele ieftine procentul taxei clawback calculat la prețul de producător este mai mare decât pentru cele scumpe”.
Medicamentele ieftine, scoase din producție
APMGR subliniază faptul că implementarea acestui calcul diferențiat, concomitent cu introducerea de noi medicamente pe lista celor compensate, doar cu alocare de finanțare suplimentară sau prin contracte cost-volum sau cost-volum-rezultat, reprezintă singurele măsuri care pot opri dispariția medicamentelor ieftine din România. „Sperăm ca autoritățile să realizeze măcar în această ultimă clipă că este nevoie să facem ceva pentru a ne asigura că aceste medicamente ieftine, în marea lor majoritate generice, sunt în continuare produse sau importate în România”, explică Adrian Grecu, președintele APMGR. În perioada imediat următoare, conform estimărilor producătorilor, mii de medicamente ieftine riscă să fie scoase din producție sau delistate, printre ele aflându-se medicamente esențiale în tratamentul cancerului, al afecțiunilor cardiovasculare, neurologice și gastrointestinale. Principala cauză a dispariției acestora este taxa clawback, aplicată în mod uniform atât medicamentelor scumpe, de câteva mii de euro, cât și celor ieftine, care costă câteva zeci de lei.
Producătorii de medicamente argumentează prin faptul că această măsură este ușor de adoptat, prin simpla modificare a propunerii legislative de introducere a calculului diferențiat al contribuției (Plx 425/2014), aprobată de Senat în septembrie 2014 și care se află în dezbaterea Camerei Deputaților. Mecanismul propus presupune împărțirea medicamentelor în două categorii: în prima regăsindu-se cele scumpe, cele pentru care nu există aprobat un preț de referinţă generic sau biosimilar sau la care prețul este mai mare decât prețul de referinţă generic sau biosimilar; în cea de-a doua categorie se află medicamentele mai ieftine, pentru care există aprobat un preț de referinţă generic sau biosimilar, iar acesta este mai mic sau cel mult egal cu prețul de referinţă generic sau biosimilar. Taxa clawback ar trebui să se aplice diferențiat la aceste două categorii, adică să fie mai mică pentru cea de-a doua categorie și mai mare pentru prima, respectând proporționalitatea de preț. Reamintim că prețul de referinţă al medicamentelor generice reprezintă 65% din prețul medicamentului inovativ al cărui generic este.
În același timp, APMGR atrage atenția că introducerea de noi molecule inovative pe lista medicamentelor compensate fără alocarea de fonduri suplimentare va aduce cheltuieli de sute de milioane de lei anual, iar producătorii de medicamente vor suporta aceste costuri prin creşterea taxei clawback, care în prezent este de 24%.
Producătorii de medicamente avertizează că taxa clawback va ajunge la 30%, în condiţiile în care consumul de medicamente crește substanțial ca urmare a introducerii de noi molecule inovative, fără alocare de fonduri suplimentare.
