Shopping-ul compulsiv. De ce vrem să cumpărăm orice şi prea mult

Shopping-ul este o activitate plăcută și relaxantă, dar poate un comportament aparent inofensiv, considerat chiar terapeutic de unele persoane, să fie dăunător pentru sănătatea psihică și chiar un indicator al altor afecțiuni coexistente? Răspunsul este da și nu e o descoperire recentă. Psihologul Anca Răducan explică într-un interviu pentru “România liberă” că prima mențiune despre cumpăratul compulsiv într-un manual de specialitate a fost acum 100 de ani și acesta era descris de către psihiatrul Emil Kraepelin ca „nebunie impulsivă”.

RL: Ce este tulburarea de shopping compulsiv?

Anca Răducan: Termenul clinic pentru tulburarea de shopping compulsiv este oniomania (din grecescul onios=vânzare și manie=nebunie). Aceasta este caracterizată de comportament și gânduri excesive în privința cumpărăturilor, care duc la stres marcat și afectează calitatea vieții. Este o formă anormală de shopping și cheltuit, în care consumatorul are un impuls copleșitor, incontrolabil, repetitiv și cronic de a cumpăra și cheltui, de obicei cu scopul de a ameliora trăirile negative, precum stresul și anxietatea. Spre deosebire de cumpăratul impulsiv, când facem o achiziție neplanificată (de obicei cu un cost scăzut), cumpăratul compulsiv duce la consecințe negative serioase, precum datorii. Afecțiunea a fost identificată la nivel global, iar statisticile în privinţa numărului de oameni afectați variază, de la 1 la 30%, însă o meta-analiză recentă a indicat că 4,9% dintre adulți suferă de oniomanie. Cele mai afectate sunt femeile (80% din persoanele cu acest diagnostic), dar este posibil ca bărbații să fie subdiagnosticați. În prezent, mulți specialiști cred că această tulburare conține atât elemente din tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC), cât și elemente din tulburarea de control al impulsului (TCI).

Ce cumpără persoanele care fac shopping compulsiv?

De multe ori sunt lucruri pe care nu le vor și pe care nu le folosesc după achiziționare. Obiectele sunt abandonate în cutiile sau ambalajele originale, într-un colț al casei. În cazul femeilor, cele mai comune achiziții sunt: hainele, pantofii, produsele cosmetice și obiecte de decor pentru casă, în timp ce bărbații au o predilecție pentru dispozitivele electronice, unelte și cărți. Articolele în general nu sunt scumpe, problemele financiare sunt cauzate de cantitatea și frecvența cumpărăturilor. Într-un studiu cu participanți care suferă de tulburare de shopping compulsiv, aceștia au spus că ar fi cheltuit în medie 110$ (aproximativ 460 de lei) într-o sesiune de shopping. Aceste descoperiri ale cercetătorilor sugerează că shopping-ul compulsiv nu este despre obiectele cumpărate, ci despre actul în sine, care eliberează anumite substanțe în creierul nostru ce ne fac să ne simțim bine. Acest fapt a determinat anumiți cercetători să susțină că oniomania este o adicție, în care substanțele de care sunt dependenți pacienții sunt dopamina și serotonina, asemănând-o cu dependența de jocuri de noroc.

De ce apare această obsesie pentru cumpărături? Există un tratament?

Încă nu știm exact ce determină apariția tulburării de shopping compulsiv, pentru că nu este înțeles foarte bine mecanismul neurologic sau cognitiv care provoacă simptomele. Au fost propuși mai mulți factori care contribuie la dezvoltarea acestei tulburări, printre care: evenimente negative în copilărie (abuz, neglijență), dezechilibre ale neurotransmițătorilor de la nivel cerebral, mediul și elementele culturale. Cu toate acestea, nu există dovezi suficiente care să confirme niciuna dintre aceste teorii. Faptul că rudele persoanelor cu acest diagnostic au șanse mai mari să sufere de afecțiuni psihice sugerează că există o componentă ereditară. În plus, oniomania e asociată cu rate crescute de tulburări de personalitate, depresie, anxietate sau tulburare obsesiv-compulsivă la persoanele diagnosticate. Este foarte important ca acele persoane diagnosticate să primească ajutor, sub forma tratamentului specializat și a sprijinului din partea familiei și prietenilor. În prezent, principalele metode de tratament sunt medicația antidepresivă și terapia cognitiv-comportamentală, care poate fi aplicată în cadrul unui grup de terapie, unde participanții primesc teme și exerciții pentru acasă și educație financiară.

Cum îşi poate da seama o persoană că suferă de tulburare de shopping compulsiv?

Shopping-ul compulsiv este o tulburare psihică, ce poate fi diagnosticată doar de specialiștii în sănătate mintală (psihiatri, psihologi
clinicieni), care au la dispoziţie diferite chestionare pentru depistarea afecțiunii. Unul dintre primele chestionare de acest tip, care este utilizat și în prezent, este „Scala de măsurare a cumpăratului compulsiv”, care constă în 16 afirmații axate pe patru dimensiuni: tendința de a cheltui, reactivitatea emoțională, vinovăția după cumpărături și mediul familial. Specialiștii trebuie să ia în considerare internări anterioare, tratamente medicamentoase sau alte diagnostice (tulburări psihiatrice, neurologice, tumori cerebrale) ale pacientului care ar putea explica acest comportament.   

5 sfaturi utile

 1. Renunță la cardurile de credit, pentru că acestea sunt o sursă facilă de bani și o metodă de îndatorare care alimentează comportamentul nociv;

2. Mergi la cumpărături împreună cu un prieten sau o rudă, care te pot ajuta să te abții de la cumpărături compulsive;

3. Găsește alte metode de a-ți petrece timpul liber și de a te relaxa, care să nu implice cumpărături;

4. Atunci când faci cumpărături online, lasă lucrurile pe care vrei să le achiziționezi o zi sau două în coș, pentru a nu lua o decizie impulsivă;

5. Folosește programe care să blocheze site-urile de cumpărături de la care știi că nu poți să te abții.

 Semnale de alarmă

 cheltuiești mai mult decât îți permiți (te împrumuți, ai datorii la prieteni, bănci);

shopping-ul e o reacție la emoțiile de furie sau tristețe;

  mergi la cumpărături ca să te simți mai puțin vinovat pentru o sesiune anterioară de cumpărături;

  relațiile tale au de suferit din cauza cumpăratului sau cheltuitului excesiv (te cerți cu partenerul, familia, prietenii);

 ai pierdut controlul comportamentului tău (nu te poți abține din a face asta, chiar dacă ai promis că nu mai cumperi nimic pentru o perioadă de timp).

Persoanele care suferă de tulburare de shopping compulsiv simt tensiune sau anxietate înaintea cumpărării și o senzație de ușurare după achiziție.

„Afecțiunea a început să primească mai multă atenție din partea cercetătorilor abia în ultimele decenii, însă nici în prezent nu a fost inclusă în DSM, manualul de diagnostic în psihiatrie, pentru că nu există un consens asupra patologiei acesteia sau încadrării într-o anumită categorie. Asta nu înseamnă că nu reprezintă o problemă serioasă, care ar trebui identificată și tratată, ci că nu sunt destule studii și dovezi pentru clasificare.“

Anca Răducan, psiholog clinician