Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a anunţat marţi că Planul naţional pentru hepatite va deveni operaţional din luna mai şi va cuprinde atât obiective, cât şi direcţii de acţiune: “MS are un Plan naţional pentru hepatite, care va deveni operaţional din luna mai anul acesta. Va cuprinde anumite obiective şi direcţii de acţiune. În acest domeniu hai să spunem că facem destul de mult”. Sorina Pintea a mai spus că există aproximativ 170 de pacienţi care nu răspund la tratamentul actual pentru hepatita C, însă pentru aceştia vor fi achiziţionate tratamente “ţintit”, Ministerul Sănătăţii demarând deja discuţiile cu CNAS pentru introducerea acestui tip de tratament.
300.000 de teste rapide vor fi utilizate până la finalul anului
“HepC Awareness-Linkage to care-Epidemiological-Research-Treatment” (HepC A.L.E.R.T.), are ca obiectiv principal punerea în practică la nivel instituţional în România a Strategiei globale de sănătate de eliminare a hepatitelor virale ca ameninţare pentru starea de sănătate a populaţiei până în anul 2030. Proiectul, dezvoltat de Societatea Română de Gastroenterologie şi Hepatologie, în parteneriat cu Institutul Clinic Fundeni şi Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice, îşi propune asigurarea accesului larg al populaţiei la testarea rapidă şi gratuită, precum şi accesul imediat la tratament al persoanelor depistate ca infectate cu VHC din regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, Nord-Est, Centru, Vest şi Nord-Vest.
România are cea mai mare prevalenţă a infecţiei VHC din Europa (2,5%), cu peste 550.000 de persoane viremice. Infecţia cu VHC se asociază cu o remarcabilă morbi-mortalitate de cauză hepatică (VHC determină 70% din hepatitele cronice, 45% din cirozele hepatice, 70% din cazurile de hepatocarcinom şi 40-50% din indicaţiile de transplant hepatic în lume) şi extrahepatică (afecţiuni metabolice, vasculita crioglobulinemică, limfom etc.). Aproximativ 350.000-500.000 de persoane îşi pierd viaţa în fiecare an în urma consecinţelor tardive ale infecţiei cu VHC, iar impactul economic (costuri directe şi indirecte, individuale şi sociale) şi riscul de diseminare al infecţiei cresc suplimentar povara bolii la nivelul comunităţii.
Cu toate acestea, progresele remarcabile în tratamentul hepatitei C din ultimii ani au condus la o eficacitate de 95-100% în eradicarea infecţiei, deschizând drumul unei strategii globale de eliminare a infecţiei cu VHC. Prin acţiuni integrate de conştientizare, testare şi acces la terapie, OMS defineşte obiectivele specifice ale acestei strategii: reducerea incidenţei infecţiilor virale hepatitice cu 90%, diagnosticul a 90% din persoanele infectate, accesul la tratament a 80% din persoanele diagnosticate şi eligibile şi reducerea cu 65% a mortalităţii din cauză hepatică.
La nivel mondial, doar 5% dintre persoanele infectate sunt diagnosticate şi 1% dintre ele primesc tratamentul adecvat. În România, rata de diagnostic este de 10-20%.
