Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Peste 80 de boli ale somnului. Majoritatea pot fi prevenite

Cu ocazia Zilei Mondiale a Somnului, Societatatea Română de Pneumologie a lansat dezbaterea cu tema: "Somn sănătos, o viață sănătoasă pentru întreaga familie".

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 15.03.2019 - 18:12

Această celebrare internațională are loc anual, în luna martie, cu scopul creșterii gradului de conștientizare cu privire la necesitatea unui somn echilibrat. Specialişti din domeniu au vorbit în cadrul evenimentului despre importanța somnului, a prevenției și tratamentului tulburărilor de somn, specifice fiecărei etape de vârstă. „Tulburările de somn se reflectă atât la nivel individual, cu impact în dinamica din cadrul familiei, cât și la nivel social, ajungând, în anumite situații, să constituie o problemă de sănătate publică. Cu toate acestea, statisticile arată că mai puțin de o treime din persoanele care au probleme legate de somn caută ajutor specializat”, declară prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președinta Societății Române de Pneumologie.

Somnul nu reprezintă doar o perioadă <>, de ieșire din ritmul alert al vieții, ci este o stare fiziologică normală, necesară recuperării forțelor pentru toate categoriile de vârstă. Omiterea frecventă a etapelor optime de odihnă atrage după sine o funcționare fizică și comportamentală în parametrii anormali. „În România, desfășurăm numeroase acțiuni pentru a identifica și promova obiceiurile sănătoase de somn. Anul acesta urmează să publicăm rezultatele anchetei epidemiologice naţionale de depistare a tulburărilor respiratorii din timpul somnului la adulţi. Studiul este realizat în continuarea celui lansat în 2015, care a aratat că, în țara noastră, 1 din 10 copii este la risc pentru tulburări respiratorii în somn”, menționează Prof. Dr. Florin Dumitru Mihălțan, Președintele secțiunii de somnologie și ventilație non-invazivă a Societății Române de Pneumologie.

Potrivit studiilor de specialitate realizate la nivel național și internațional, majoritatea tulburărilor de somn pot fi prevenite sau sunt tratabile. La nivel global, printre afecțiunile frecvente se numără: sindromul de apnee în somn (cu prevalență de 4% la bărbaţi şi 2% la femei), insomnii (afectează 1-10% din populația generală, crescând până la 25% la vârstnici), sindromul picioarelor neliniștite și narcolepsie - adormirea bruscă în timpul zilei în perioada de veghe. Aceste cifre se reflectă și în plan social și, nu de puține ori, afectează eficiența la locul de muncă. „Lipsa somnului ne afectează capacitatea de memorare, de organizare, viteza de reacție astfel că, în anumite situații, poate apărea riscul producerii de accidente. De asemenea, un somn insuficient poate influența relațiile interumane: un angajat neodihnit nu va mai avea același tonus, aceeași disponibilitate, aceeași bună dispoziție”, completează Prof. Dr. Agripina Rașcu, Disciplina de Medicina Muncii, UMF „Carol Davila” București.

7 din 10 elevi de liceu dorm mai puțin de 8 ore

Somnologia este un domeniu căruia i se acordă o importanță din ce în ce mai mare, având la bază progresele științifice asupra somnului și ritmului circadian. Acest aspect este vizibil și în țara noastră, de la nivelul inițiativelor de informare și educare a membrilor comunității, la acțiuni medicale, în mediul online și offline. „Există peste 80 de boli ale somnului, cele mai cunoscute fiind insomnia și apneea în somn, considerate probleme de sănătate publică mondială. Afectarea somnului se reflectă atât în scăderea calității vieții, cât și în dezvoltarea unor boli cronice precum depresia, obezitatea, cancerul, diabetul sau hipertensiunea arterială. În acest moment, o problemă stringentă la nivel european este ora de vară, în prezent implementată în peste 70 de state ale lumii. 384 de deputați ai Parlamentului European, dintre cei 549 prezenți, au votat anul trecut în favoarea renunțării la schimbarea orei de două ori pe an. Sperăm ca ora de iarnă să rămână valabilă pentru tot cursul anului, întrucât studii științifice au denunțat efectele nocive ale orei de vară asupra sănătății, considerând <> economiile energetice realizate prin această schimbare forțată a ritmului diurn”, afirmă Dr. Oana Deleanu, Șef de Lucrări Catedra Pneumologie, UMF „Carol Davila” București.

Unul dintre domeniile cu un nivel crescut de interes, somnologia pediatrică, a început să joace un rol tot mai important în medicină și este un subiect din ce în ce mai dezbătut și de părinții din toată lumea. „Copiii au nevoie de somn pentru a crește și a fi sănătoși. Ajunși la vârsta vulnerabilă a adolescenței, caracterizată de multe provocări și schimbări fizice, ei au nevoie de 8-10 ore de somn pe noapte. Studiile arată că 7 din 10 elevi de liceu dorm mai puțin de 8 ore în nopțile din timpul săptămânii de școală. Adolescenții au nevoie de mai mult somn, iar acest lucru necesită atât o conștientizare, cât și un efort permanent de a echilibra fiziologia vârstei, programul școlar încărcat, avalanșa tehnologiei și presiunea socială” susține Dr. Mihaela Oros, Președintele Asociației pentru Tulburările de Somn la Copii și Adolescenți.

Într-o lume a vitezei și a deadline-urilor, somnul nu ar trebui să fie, în viața adulților și a copiilor acestora, mai puțin important decât alimentația, siguranța sau educația. „Părinții care ajung târziu de la serviciu, multe activități extra-școlare, after-school-urile care nu au programe de odihnă dedicate, unități școlare privite de părinți ca fiind performante, aflate la distanțe mult prea mari de casă, toate acestea fură din orele de somn ale copiilor, fie că este vorba de adormire târzie sau trezire prea dimineață. Somnul este unica ocazie a creierului de a-și reîncărca bateriile, atât în cazul copiilor, cât și al adulților, este modalitatea prin care redevenim atenți și vigili, iar capacitatea de concentrare este maximală dupa o odihnă corespunzătoare. Dați somnului importanța pe care o merită!”, adaugă Dr. Irina Costache, medic pediatru și blogger.

 

PRINCIPALELE TIPURI DE TULBURĂRI DE SOMN

Insomnia

- este cea mai frecventă tulburare a somnului, fiind caracterizată prin dificultăți legate de adormire sau un somn mai scurt ca urmare a trezirii în timpul nopții, cu incapacitatea de a adormi din nou sau cu trezire devreme. De asemenea, persoana afectată poate adormi în etape, cu treziri frecvente în timpul somnului și cu o stare de încordare. Cauzele insomniei sunt foarte diverse cum ar fi stresul, boli somatice (ex cancer, infecții, prurit etc.) sau boli psihice (ex depresia, anxietatea, consumul abuziv de alcool și droguri).  Insomnia este mai frecventă la femei. 

 

Hipersomnia 

- se referă la somn prelungit, mai mult de nouă ore pe noapte, sau somnul prelungit și excesiv în timpul zilei, fără ca persoana să se simtă refăcută și odihnită la trezire, urmată de somnolență în continuare după trezire.


Narcolepsia

- reprezintă o stare de somnolență necontrolată cu adormirea involuntară și excesivă în timpul zilei. Somnul involuntar poate să apară în timpul activităților zilnice, în timp ce persoana vorbește, citește, muncește, chiar și în timpul conducerii unui autovehicul etc. Somnul se instalează rapid, însoțit de vise, slăbirea tonusului muscular până la dispariție (atonie musculară). La trezire persoana este dezorientată și are impresia că nu se poate mișca. Tulburarea de somn este nediagnosticată putând trece ani până la diagnosticul corect. În forme severe de narcolepsie persoana suferindă vorbește în somn sau efectuează acte automate fără a fi conștientă sau fără a-și aduce aminte (de ex aranjează lucruri în somn).


Apneea obstructivă în timpul somnului 

- este o tulburare severă de somn care se referă la pauze în respirație în timpul somnului, dificultăți legate de respirație, sforăituri și obstacole pe căile respiratorii. Aceasta face ca respirația să aibă pauze lungi , întreruperi de până la 10 secunde ceea ce tulbură somnul, duce la oboseală și somn în timpul zilei. Persoana respectivă nu este conștientă de aceste pauze respiratorii în somn, dar repercusiunile sunt oboseală, somnolență însoțită de proastă dispoziție în timpul zilei. Apneea obstructivă în timpul somnului duce la reducerea saturației în oxigen a sângelui (hipoxie), având ca efect scăderea capacității de concentrare. Se recomandă de asemenea scăderea în greutate la persoanele supraponderale sau somnul pe o parte pentru normoponderali.


Tulburări de ritm somn-veghe 

- tulburări ale așa numitului ritm circadian, alternanța între somn și veghe pe o perioadă de 24 de ore. Oamenii au un fel de orologiu biologic și lumina naturală este primul semnal care furnizează creierului uman informații cum că este timpul de trezire iar odată cu scăderea intensității luminii naturale creierul primește informații cum că vine timpul de culcare. De regulă, acestea apar în timpul muncii în schimburi, munca pe timp de noapte sau în timpul călătoriilor cu schimbări semnificative de fus orar, absența sau scăderea intensității luminii naturale. În aceste condiţii, o persoană poate să experimenteze fie insomnia, fie somnolența, fie somnul excesiv în timpul zilei sau prelungirea orei de culcare cu două până la cinci ore. Călătoriile însoțite de schimbări de fus orar duc la tulburări de somn, dureri de cap, dureri de stomac, amețeală, oboseală, nevoie de somn la ore nepotrivite (așa numitul Jet Leg Sindrom). 


Parasomnii 

- sunt tulburări care apar în timpul somnului. Aici sunt incluse somnambulismul (mersul în timpul somnului), coșmaruri (palpitații, transpirații, trăiri dramatice, strigăte sau injurii exprimate în timpul somnului), sindromul picioarelor neliniștite (așa numitul Sindrom Restless Legs).

 

 

Comentarii

loading...

Ziarul PDF

AD