Atunci înseamnă că eşti dependent de Facebook, însă specialiştii spun că există soluţii, cum ar fi dezactivarea temporară a contului. Recent, Asociația Americană de Psihiatrie a nominalizat noi forme de dependență pentru a fi introduse în ediția a V-a DSM (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders), printre care și dependența de internet, în special de rețelele de socializare. În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, dacă este folosit în mod echilibrat, Facebook oferă nenumărate avantaje pentru oameni, precum: interacțiune, distracție, comunicare pe diverse teme de interes, cunoașterea unor persoane noi, menținerea la curent cu noutăţile și evenimentele din zona ta de interes, anunțarea persoanelor interesate despre activitatea și evenimentele organizate de tine, întâlniri de grup etc. Cu toate acestea, dacă se trece un anumit prag al utilizării, Facebook poate crea o dependență destul de serioasă, care va atrage după sine alte efecte negative.
Triaj şi amânarea satisfacţiei
“Pe lângă multiplele avantaje, rețelele de socializare sunt însă și o mare problemă pentru cei care investesc foarte mult timp în ele. Utilizarea în exces și fără o triere minimă a persoanelor cu care comunicăm poate afecta aptitudinile nonverbale, ca de exemplu menținerea contactului vizual în timpul unei conversații, coordonarea limbajului verbal cu cel nonverbal și paraverbal. De asemenea, dependența de Facebook poate declanșa o nevoie de satisfacție imediată și, evident, apariția frustrării atunci când aceasta lipsește, acumulare de frustrări atunci când utilizatorul nu poate folosi site-ul zilnic, scăderea stimei de sine atunci când postările sale nu sunt citite, nu primesc aprecieri (like-uri), scăderea capacității de concentrare, deconectarea treptată de lumea reală, degradarea relațiilor de familie, distrugerea carierei sau chiar ruinarea financiară, izolarea socială, interpretarea greșită a relațiilor interumane, dificultăți de relaționare etc.”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).
Hoţul nu intră întotdeauna pe uşa casei
Mai mult, dependența de Facebook poate conduce, în cazuri extreme, la tulburări psihice, hărțuire psihică, morală, sexuală, afectarea imaginii publice, profesionale, personale, vulnerabilitate în fața spărgătorilor de locuințe, violatorilor sau chiar pedofililor. Specialistul este de părere că pot fi evitate cazurile extreme atât timp cât avem un control asupra listei de prieteni, care să fie cunoscuţi şi în viaţa reală. Dacă totuşi ne dorim să ne facem noi prieteni în mediul virtual, atunci este recomandat să acceptăm în lista de prieteni doar persoane cu profil complet, cu poză, cu date de contact verificabile, întrucât s-a sesizat un număr tot mai mare de conturi false pe Facebook, create din varii motive: marketing, hărţuire, şantaj, spionare etc.
“Le recomand utilizatorilor de Facebook să nu-şi dea întâlnire cu persoane cunoscute pe astfel de rețele decât în locuri publice și dacă au un minim de siguranță că știu cine este și unde să găsească acea persoană în cazuri extreme. De asemenea, tinerele, în special, trebuie să aibă mare grijă la cei care se dau drept terapeuți de orice fel. Orice persoană care vrea să ajute cu adevărat spune cine este. Dacă se ascunde în spatele unei poze impersonale și oferă tot felul de avantaje, sunt toate șansele să vrea să inducă în eroare diverse persoane pentru a obține cu totul altceva. Dacă vrei să ajuți cu adevărat, nu ai nimic de ascuns şi oferi transparenţa cuvenită”, conchide psihologul.
Soluţii de securitate pentru prieteniile virtuale
Cei care divulgă prea multe informaţii personale pe reţelele de socializare se expun mai multor riscuri, printre care cel de furt al identităţii şi cel de a deveni o ţintă pentru agresorii sexuali. De aceea, este bine să verificăm fiecare contact pe care îl acceptăm în lista de prieteni pentru a ne asigura de identitatea lor reală. Totodată, nu ar trebui să oferim niciodată informaţii pe Facebook, nici pe perete şi nici în serviciul de mesagerie, despre conturile bancare, cardurile de credit sau alte informaţii financiare. Pentru o securizare sporită a contului, putem utiliza o parolă complexă, cât mai dificil de ghicit (o combinaţie de litere, numere şi simboluri, care să fie diferită de parolele pe care le foloseşti pe alte site-uri), şi să nu acceptăm logarea prin intermediul fotografiei de profil.
În acelaşi timp, este utilă parcurgerea cu atenţie a setărilor de securitate oferite de Facebook pentru a ne asigura că postările şi fotografiile pot fi văzute doar de prietenii pe care i-am acceptat, nu de orice utilizator. O recomandare esenţială este să avem instalate pe toate device-urile pe care folosim Facebook programe antivirus şi antimalware care să ne protejeze în cazul unor atacuri informatice. În plus, pentru a evita să devenim o ţintă pentru firmele de publicitate, se recomandă să fim selectivi cu like-urile date unor pagini de Facebook şi să folosim setările browserului pentru a şterge din când în când cookie-urile, care pot oferi informaţii despre activitatea online.
6 simptome alarmante
Medicii psihiatri şi psihologii susţin că persoanele care sunt dependente de reţelele sociale trebuie să îndeplinească două sau trei criterii de diagnostic pe o perioadă de 6-8 luni de zile, printre care toleranţa, simptome de abstinenţă, reducerea dramatică a timpului alocat altor activităţi de comunicare şi recreative, stabilirea unor întâlniri virtuale, prietenii false şi dependenţa totală, similară cu cea de droguri, jocuri de noroc sau alcolism. Conform scalei de diagnostic Berger, dezvoltată de un grup de cercetători norvegieni, există şase seturi de semne şi simptome alarmante care pot orienta specialistul în stabilirea gradului de dependenţă:
1. petreci mult timp gândindu-te la Facebook şi cum să-l foloseşti;
2. simţi o nevoie compulsivă să-ţi accesezi contul din ce în ce mai des pe parcursul zilei;
3. navighezi în reţea pentru a uita de problemele personale;
4. ai încercat fără succes să limitezi timpul petrecut pe Facebook;
5. devii irascibil şi lipsit de control dacă nu ai acces la reţeaua de socializare;
6. timpul petrecut pe Facebook îţi afectează negativ viaţa personală şi profesională.
