Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Pacientul digital. Ciberhondria, tot mai răspândită în rândul tinerilor

Sute de milioane de persoane caută informaţii medicale în spațiul virtual şi se alarmează inutil. Ciberhondrii îşi pierd treptat încrederea în medicii din spitale şi se lasă trataţi exclusiv de Dr. Google.

Share

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 16.12.2018 - 14:16

Folosirea tot mai frecventă a mediului online duce nu doar la apariţia unor probleme legate, printre altele, de obsesia pentru jocuri, pornografie sau chiar pariurile online. Un studiu recent arată că printre cele mai noi probleme cauzate de internet se numără ciberhondria și ciberhoardingul. Aceasta din urmă se manifestă prin refuzul de a șterge informații adunate de pe internet (poze, linkuri, date etc). Despre ciberhondrie s-a mai vorbit și până acum, deși nu a fost folosit acest termen. Este vorba de căutatea obsesivă a informațiilor online despre diferite boli, din dorința de autodiagnosticare și mai ales de confirmare (cel mai des eronată) a unei afecțiuni, notează ehealthromania.com. Ipohondria este o tulburare psihică ce presupune o teamă anormală și convingerea bolnavului că suferă de o anumită afecțiune, sau chiar de mai multe. Astfel, având anumite simptome (sau chiar în lipsa acestora), un ipohondru caută informații în dicționare medicale sau în enciclopedii, sperând să găsească detalii despre o boală care s-ar potrivi cu ceea ce simte el (sau își imaginează că simte). Acum însă, cărţile medicale au fost înlocuite de internet și de „doctor Google“, iar aceste persoane caută să-și pună un diagnostic informându-se online şi astfel a apărut ciberhondria.

Psihiatrul Naomi Fineberg, de la Universitatea Hertfordshire, atrage atenția că numărul celor care suferă de ciberhondrie este mult mai mare decât ne imaginăm, dar multe cazuri nu sunt observate sau recunoscute. „Și a doua tulburare psihică, ciberhoardingul, este cu siguranță prea puțin diagnosticată“, adaugă Fineberg, autorul studiului publicat în paginile jurnalului „European Neuropsychopharmacy“. Potrivit acestuia, trebuie continuate cercetările pentru a înțelege dacă noile afecțiuni intră în categoria tulburărilor obsesiv-compulsive sau este vorba de adicții. În plus, este esențial pentru medicii psihiatri să afle dacă aceste tulburări sunt pe termen lung sau scurt și dacă răspund eficient la anumite tratamente. O soluție ar fi colaborarea dintre medici și companiile de tehnologie, care să identifice utilizatorii în pericol să dezvolte aceste tulburări, în funcție de comportamentul lor online. Spre exemplu, un site ar putea trimite o notificare, o alertă utilizatorului, dacă acesta a stat mai multe ore pe acel site.

 

Cine sunt ciberhondrii?

Este vorba de acele persoane care cred că pot rezolva orice boală cu ajutorul internetului. În funcţie de simptomele pe care le prezintă, caută informaţii în spaţiul virtual şi îşi pun singuri diagnosticul. Studiul arată că cei care îşi stabilesc cele mai grave diagnostice sunt, de obicei, persoane care tratează computerul ca pe un expert, uitând că motoarele de căutare nu fac diferenţieri şi după frecvenţa simptomelor şi a bolilor asociate. O altă categorie de ciberhondri este reprezentată de persoanele care încearcă să afle mai multe informaţii despre boala diagnosticată deja de medic. Aceşti pacienţi se tem că boala lor este mult mai gravă şi medicul nu le-a spus totul deoarece sunt în stare foarte gravă. Situaţia se complică atunci când un pacient reclamă medicul şi aduce de pe un site mai multe referinţe privind efectele adverse, fără să ţină cont de o serie de parametri statistici.

 

Şi reţelele de socializare pot fi dăunătoare

Se spune că cine nu are un cont pe reţeaua Facebook nu există. Însă, în ultimii ani, specialiştii au constatat că social media poate avea un efect nociv asupra sănătăţii mintale mai ales în cazul adolescenţilor, dar şi a persoanelor dependente de informaţii pseudo-medicale propagate în grupuri şi forumuri de suport de pe platformele de socializare. Acestea din urmă tind să spere că se pot vindeca de diverse boli doar prin recomandările unor prieteni virtuali, neglijând consultul unui specialist, care poate indica şi un diagnostic precis şi tratamentul medicamentos aferent, în unele cazuri indispensabil.   

 

STUDIU

Primul studiu referitor la ciberhondrie a fost realizat de Microsoft, care a definit această maladie drept „o preocupare intensă şi nefondată cu privire la diferite simptome, în baza căutărilor şi a lecturilor de pe internet“.

 

La ora actuală se estimează că 39% din informaţiile căutate de utilizatorii reţelelor de socializare sunt din domeniul medical, în special în grupurile de suport.

Comentarii

loading...

Ziarul PDF

AD