Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Medicina de la sat se face la privat

Într-o unitate medicală îşi caută sănătatea, în medie, 12.000 de români care locuiesc în sate şi orăşele, dar există şi localităţi în care numărul de pacienţi este triplu, în condiţiile în care, la nivel naţional, doar una din 10 unități medicale de stat se află în mediul rural.

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 18.09.2018 - 14:31

De cealaltă parte, mediul privat a repartizat una din cinci entităţi medicale la ţară, potrivit unui nou studiu privind accesibilitatea serviciilor medicale. Analiza, realizată pe baza datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, arată că în mediul rural se află aproape 22.000 de unităţi medicale, ceea ce înseamnă 36% din totalul celor existente la nivel naţional.

„În ultimii ani, sistemul sanitar privat s-a dezvoltat complementar celui de stat şi ne propunem să venim întotdeauna în sprijinul populaţiei, cu servicii medicale de calitate, accesibile în timp util, ceea ce înseamnă şi plasarea în proximitate. Balanţa se înclină în acest mod cu precădere datorită cabinetelor de medicină de familie şi laboratoarelor de analize medicale cu puncte de recoltare în mediul rural, susţine Cristian Hotoboc, președintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private - PALMED.

O analiză a modului în care este deservită populaţia indică o situație aparte în judeţul Maramureş, unde o unitate medicală publică acoperă, în mediul rural, peste 90.000 de oameni. În mai bine de jumătate dintre judeţe - 25 - o unitate medicală publică răspunde nevoilor a cel puţin 15.000 de oameni. Într-un singur caz, este vorba despre judeţul Argeş, proporţia este de o entitate medicală la 1.374 de locuitori. Media naţională este de 1 la 11.774 de oameni, în timp ce în mediul privat vorbim despre un centru medical la 961 de români. Când vine vorba despre dezvoltarea sistemului public, cea mai mare acoperire, raportat la populaţie, este în Argeş, o unitate deservind 237 de locuitori din mediul rural. La polul opus sunt Hunedoara, Caraş-Severin, Harghita şi Braşov. 

 

9 din 10 unităţi medicale din România sunt private

„Sigur că dominanta se menţine în mediul rural, cu o pondere ușor diferită comparativ cu mediul urban. 91,5% din unităţile de la sate sunt private, în timp ce la oraş proporția este de 89,4%. După centrele medicale mari, din oraşe dens populate, lanţurile de laboratoare şi cabinetele individuale s-au extins în oraşele mici şi apoi în mediul rural şi îşi menţin această tendinţă. Scopul este facilitarea accesului pacientului la îngrijiri medicale de calitate, într-un timp mai scurt, fără să fie nevoit să parcurgă zeci sau sute de kilometri până la cel mai apropiat cabinet medical. Deși există și centre medicale complexe, cu multiple specializări, ne-am concentrat, mai degrabă, pe cabinete cu servicii generale, care să permită o primă evaluare a pacientului sau investigaţii medicale de rutină, iar acolo unde se impune să fie îndrumat către o unitate superioară”, completează Cristian -Hotoboc.

 

Discrepanţe pe medii de rezidenţă

Situaţia continuă să fie disproporţionată în privinţa accesului la îngrijiri medicale a locuitorilor din mediul rural, în condiţiile în care în aceste zone unui medic îi revin de opt ori mai mulţi pacienţi decât unuia din mediul urban, în timp ce unui cabinet de medicină de familie i-au revenit de 1,3 ori mai mulţi locuitori (aparţinând populaţiei rezidente) comparativ cu un cabinet din mediul urban. „În anul 2017, discrepanţele pe medii de rezidenţă privind asigurarea populaţiei cu personal medical sunt evidenţiate de numărul mai mare de locuitori (aparţinând populaţiei rezidente) care au revenit unui cadru medico-sanitar, astfel: în mediul rural au revenit de 8 ori mai mulţi locuitori unui medic, de 6 ori mai mulţi locuitori unui medic dentist şi de 4 ori mai mulţi locuitori unui farmacist, faţă de mediul urban”, -precizează INS. 

 

Cifre

10.000 paturi în mediul rural vs 122.000 paturi în mediul urban

Numărul spitalelor a urcat, anul trecut, la 576 de unităţi, faţă de 567 spitale în anul 2016, însă numai 338 sunt unităţi medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 166 sunt unităţi medicale mici (cu mai puţin de 50 de paturi). Cele aproximativ 570 de spitale care au funcţionat în anul 2017 au dispus, la fel ca şi în anul 2016, de 132.000 de paturi pentru internare continuă (122.000 de paturi în mediul urban şi aproape 10.000 de paturi în mediul rural) şi au acordat asistenţă medicală unui număr de 4,2 milioane de pacienţi internaţi.

Comentarii

loading...

Ziarul PDF

AD