În contextul în care tendinţele medicinei actuale sunt către o abordare holistică a pacientului, ale cărui boli pot fi tratate cât mai puţin nociv cu putinţă, evitându-se excesul de medicamente de sinteză, mulţi dintre medicii români optează şi pentru terapiile complementare. Cu toate că ar trebui să apere dreptul medicilor de a profesa şi în aceste competenţe recunoscute oficial în România, Colegiul Medicilor încearcă să-i stigmatizeze, eliminând posibilitatea acreditării cursurilor de profil, în condiţiie în care mulţi doctori au contract cu casele de asigurări de sănătate doar pe competenţe de medicină complementară acreditate. Asta înseamnă că acei medici riscă să rămână fără dreptul de liberă practică, să-şi închidă cabinetele şi să ia calea pribegiei către ţările care le respectă acest drept. Forurile profesionale ale medicilor cu studii de acupunctură, homeopatie şi apifitoterapie critică decizia discriminatorie a Colegiului Medicilor, făcând numeroase memorii către instituţiile abilitate, la care au primit deocamdată răspunsuri evazive şi formale.
Colegiul Medicilor pasează vina către Ministerul Sănătăţii
Într-un interviu pentru „România liberă“, dr. Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor, susţine că majoritatea medicilor nu vor fi afectaţi de decizia nr. 12 a CMR, care stipulează că, începând de la 1 ianuarie 2019, nu vor mai fi acreditate cursurile de educaţie medicală continuă pe profiluri de terapie alternativă, care ar trebui selectate de un eventual nou Colegiu pentru terapii complementare. „Competenţa este un atestat de studii complementare sau de supra-specializare, a cărei păstrare nu este condiţionată de obţinerea punctelor EMC, care se alocă pentru specialitatea medicului, cum ar fi medicină de familie, ORL, obstetrică-ginecologie etc. În principal, medicul profesează în specialitate şi în subsidiar în competenţă“. El acuză Ministerul Sănătăţii că a tergiversat ani de zile rezolvarea acestei situaţii, reglementate parţial de Legea 118 din 2007.
Întrebat de ce tocmai acum s-a luat această decizie, dr. Borcean a invocat existenţa unei inflaţii de activităţi generatoare de credite EMC: „Aceste cursuri deveneau încet-încet o sursă de afaceri pentru o sumedenie de ONG-uri şi firme şi para-firme, care, ştiind că lumea este obligată să acumuleze puncte, făceau din asta o afacere. Adică se adunau oamenii într-un loc, stăteau 2 ore şi punctau 6, primeau un pişcot, ei plăteau un ban pentru asta şi luau diploma cu puncte cu care mergeau la Colegiul Medicilor la sfârşitul perioadei de acreditate“. Exemplul dat de dr. Borcean se regăseşte însă la majoritatea conferinţelor, simpozioanelor şi cursurilor de pregătire profesională în medicină alopată, unde se fac reclame agresive la diverse medicamente, în funcţie de sponsorul evenimentului, medicilor fiindu-le sugerate anumite scheme terapeutice pentru pacienţi.
Ispita banilor şi a funcţiilor: Colegii paralele
Deşi este considerată de mulţi specialişti în sănătate publică o instituţie mamut care nu susţine concret pregătirea profesională a cadrelor medicale, ci doar acreditează anumite cursuri, Colegiul Medicilor ar putea să se dividă într-un colegiu paralel, pentru terapii complementare. La ora actuală, taxa lunară de 50 de lei, percepută tuturor medicilor din România (potrivit datelor INS, sunt peste 57.000 de medici în sistemul medical public şi privat), aduce venituri colosale CMR, bani care sunt direcţionaţi în mare parte către salariile angajaţilor Colegiului şi către administrarea instituţiei, inclusiv pentru susţinerea unor parteneriate internaţionale. Astfel, medicii sunt obligaţi să-şi plătească din buzunarul propriu toate cursurile de pregătire medicală continuă, iar în eventualitatea înfiinţării unui nou colegiu paralel, mulţi dintre ei vor fi obligaţi să obţină acreditare atât pentru specialitatea de bază, cât şi pentru competenţe, ceea ce presupune două cotizaţii lunare la două Colegii şi de două ori mai multe cursuri şi seminarii plătite din fonduri personale.
Dr. Vasile Astărăstoae, fostul preşedinte al Colegiului Medicilor, consideră că ar fi o absurditate acest lucru. Medicul a declarat pentru „România liberă“ că un colegiu pentru terapii compementare ar fi necesar doar persoanelor care nu au calitatea de medic sau medicilor care nu au obţinut certificatele de studii prin cursuri organizate de MS: „Atâta timp cât homeopatia, acupunctura şi apifitoterapia, care sunt recunoscute drept competenţe de către Ministerul Sănătăţii, sunt practicate doar de către medici, atunci este de competenţa Colegiului Medicilor“. Dr. Astărăstoae crede că este vorba de o idee birocratică şi o încremenire în nişte scheme prestabilite, în condiţiile în care medicina progresează: „După această optică ar trebui ca şi cursurile pentru alte competenţe să nu fie acreditate, cum ar fi ecografia. Deci este absurd ca nişte medici să facă activităţi de educaţie medicală continuă pe o competenţă şi să nu fie recunoscută. Păi, atunci şi alte competenţe din alte specialităţi pentru care se fac cursuri şi conferinţe ştiinţifice riscă să nu fie acreditate, dacă se acreditează doar specialitatea“.
Fără credite, fără drept de a profesa
Conform deciziei nr. 12/2018 a Colegiului Medicilor din România, care a intrat în vigoare pe 21 august a.c., pentru a respecta „principiul continuităţii educaţiei medicale“, medicii trebuie să acumuleze minimum 25 de credite EMC/an, până acum, singura condiţie fiind ca un medic să acumuleze în vederea evaluării profesionale periodice 200 de credite, pe parcursul a cinci ani, fără să existe o limită minimă anuală. Creditele EMC pot fi obţinute prin participarea la manifestări ştiinţifice naţionale, regionale sau locale, la cursuri, manifestări ştiinţifice internaţionale sau online, dar şi prin obţinerea titlului de medic specialist, primar, doctor în medicină, pentru acestea din urmă fiind acordate 40 de credite. De asemenea, contează şi publicarea de articole medicale în publicaţii ISI sau BDI, publicarea de cărţi sau monografii medicale, precum şi traducerea de cărţi.
În cazul în care nu se realizează numărul minim de credite EMC în termenul prevăzut, „calitatea de membru al CMR, respectiv dreptul de a exercita profesia se suspendă până la realizarea acestuia conform prevederilor legale“. Pentru medicii pensionari care vor să continue să profeseze, prevederile sunt și mai stricte: „Prelungirea activității medicilor pensionari se face în baza dovezii obținerii unui număr de minimum 40 de credite anual, acumulate în anul anterior“. De -asemenea, pentru toți -medicii „se admite ca maximum o treime din numărul minim de credite să fie reprezentată de activități educaționale din alte domenii de -specialitate, în afara specialității de bază“.
La ora actuală, există câteva firme mari organizatoare de evenimente cu creditare EMC, care vor profita de decizia Colegiului Medicilor, forţând obţinerea unui monopol în domeniu.
Pentru că aceşti medici fac parte din Colegiul Medicilor, iar aceste competenţe sunt recunoscute de către Ministerul Sănătăţii, mi se pare absurd să nu acreditezi cursurile pentru medicii care vor să se pregătească în domeniul competenţei lor. Medicii care vor deschide procese împotriva CMR pentru discriminare au şanse maxime de câştig în instanţe“.(dr. Vasile Astărăstoae, fost preşedinte al Colegiului Medicilor din România și fost rector al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iași, membru al mai multor organizații științifice naționale și internaționale).
„Se creează în mod voit sau nu, o confuzie între termenii de studii complementare care duc la obținere de atestat (care ar putea include și studiile complementare de ecografie, cardiologie pediatrică sau de chirurgie artroscopică, etc.) și studiile complementare de homeopatie, acupunctură sau apifitoterapie. CMR s-a grăbit să dea o decizie care ar fi trebuit să apară numai după ce se clarifică modul în care se va aplica Legea 118/2007. Este corect, ca peste noapte, invocându-se o lege care nu are norme de aplicare și o HG din anul 2004, să se ia măsuri împotriva unui domeniu care se bucură de drepturi depline din punct de vedere legal?“.(Societatea Română de Homeopatie).
