Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Jumătate dintre românii bolnavi de cancer de piele își pierd viața

Peste 2.500 de români dezvoltă o formă gravă de cancer de piele în fiecare an şi jumătate dintre ei îşi pierd viaţa prematur. Estimările Organizației Mondiale a Sănătății arată că incidența și mortalitatea cancerului de piele au crescut alarmant în ultimii ani.

Share

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 05.11.2018 - 17:25

Astfel, numărul deceselor din această cauză s-a dublat din 1990 până în prezent, făcând din cancerul de piele o veritabilă problemă de sănătate publică. În ciuda acestor date îngrijorătoare, cancerul de piele are una dintre cele mai mari rate de vindecare dacă este depistat precoce. În România, statisticile sunt îngrijorătoare pentru că rata de supraviețuire a pacienților cu cancer de piele este de numai 60% (în cazul cancerelor grave). Pacienții români se prezintă la medicul dermatolog în stadii avansate ale bolii, în timp ce în Europa de Vest și Statele Unite, chiar dacă incidența este mai mare, rata de supraviețuire este și ea mult mai mare datorită programelor de prevenție prin screening și biopsie de piele.

 

Prevenţia, cea mai bună şansă la viaţă

90% dintre români nici măcar nu sunt conștienți de existența carcinomului cutanat (cancer de piele), conform unui studiu realizat de Fundația Dr. Leventer pentru Sănătatea Pielii, însă această statistică poate fi schimbată printr-un screening de piele anual și printr-o autoexaminare lunară. „Bolile de piele sunt a patra cauză de dizabilitate la nivel mondial. Printre cele mai întâlnite astfel de afecțiuni sunt carcinoamele cutanate, psoriazisul, verucile, acneea, dermatita atopică și seboreică și micozele pielii. 20% din tipurile de boală ocupă 80% din timpul consultațiilor. Avem însă 80% diagnostice rare care necesită multă experiență”, susţine medicul dermatolog Gabriela Dodan.

Specialiştii atrag atenţia că atât screeningul, cât și biopsia de piele sunt necesare pentru a diagnostica corect majoritatea afecțiunilor dermatologice, pentru că în dermatologie există peste 3.000 de diagnostice cu aceleași 5 semne clinice. De exemplu, în fazele lui de debut, melanomul este foarte asemănător cu alunițele existente deja pe piele, de unde și riscul ca tumora să nu fie recunoscută și să scape examinării și tratamentului. În cazul alunițelor de peste 10 cm pătrați, prezente de la naștere, riscul de melanom este de circa 450 de ori mai mare față de populația generală. La persoanele cu un număr de peste 100 de alunițe, riscul este de 7 ori mai mare față de persoanele care au sub 15 alunițe. Alți factori care pot determina creșterea numărului de alunițe noi, precum și apariția unui melanom, includ și expunerea la soare sau radiațiile UV artificiale din saloanele de bronzat.

Majoritatea afecțiunilor dermatologice sunt descoperite chiar de către pacienți, iar medicii recomandă examinarea periodică a pielii. Aceasta se poate face de către pacient sau de către medic prin screeninguri de piele. Consultațiile presupun o inspecție realizată de medicul dermatolog, însoțită de o serie de întrebări despre istoria medicală a pielii pacientului. În cadrul consultației se verifică tot corpul cu un dermatoscop. Această lupă ajută medicul să vadă structura pielii. Dermatologul poate face fotografii pentru a monitoriza anumite leziuni la consultații viitoare. În general, un control complet de piele durează între 10 și 20 de minute, iar biopsia este singura procedură care furnizează un diagnostic sigur și este crucială în diagnosticul dermatologic şi, în special, în cancerul de piele. „O biopsie de piele este necesară pentru a diagnostica cea mai mare parte din afecțiunile dermatologice. Prin această procedură, medicul recoltează o porțiune de țesut și o trimite la laborator, unde este studiată de dermatopatolog la microscop. Dacă se dovedește a fi cancer, porțiunea de piele prelevată va oferi informații despre stadiul acestuia, iar dacă se dovedește a fi o altă afecțiune dermatologică, se va stabili planul de tratament adecvat”, explică dr. Anca Stanciu, medic dermatolog.  

 

În ultimul deceniu (2008-2018), numărul melanoamelor diagnosticate anual a crescut cu 53% la nivel global.

 

Măsuri de prevenție

„Orice aluniță care apare după vârsta de 25 de ani este suspectă și trebuie controlată regulat. Controlul periodic este cel mai important mijloc de diagnostic al tumorii în fazele de început, când încă este vindecabilă. Ar trebui să facem screening de piele așa cum facem analizele anuale de sânge sau poate chiar mai des. Din aceeași categorie face parte și biopsia, care, deși sună înfricoșător, nu este decât o banală analiză, dar una care vă poate salva viața. Este, de fapt, un gest mărunt, pentru un beneficiu imens”. (dr. Mihaela Leventer, medic dermatolog)

 

 

 

 

Comentarii

loading...

Ziarul PDF

AD