Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Fiecare a doua persoană, în vârstă de peste 60 de ani, suferă de cataractă

Societatea Română de Cataractă și Chirurgie Refractivă, împreună cu Societatea Română de Oftalmologie lansează campania „Vezi diferența!”, ce îşi propune informarea publicului despre simptomele, riscurile și soluțiile pe care le au persoanele care suferă de cataractă.

Elena Marinescu 0 comentarii

01.11.2018 - 20:28

Potrivit unui studiu realizat recent în 12 țări din Europa, Orientul Mijlociu și Africa, 2 din 3 români de peste 60 de ani nu știu nimic sau au foarte puține informații despre cataractă, o afecţiune care presupune opacifierea cristalinului natural. Statisticile Organizației Mondiale a Sănătății indică această boală drept principala cauză de orbire la nivel mondial (51% din cazuri). Cataracta are impact major asupra calității vieții pacienților, siguranței și independenței personale. Riscul de fractură de șold crește cu 24% pentru pacienții cu cataractă, de altfel studiul arătând că 31% dintre pacienții care erau programați pentru operația de cataractă au suferit căderi în perioada dinaintea operației. Aproximativ 50% din pacienți renunță la condus, pentru a evita accidentele. De asemenea, cataracta este frecvent asociată cu depresia.

Preşedintele Societăţii Române de Oftalmologie, conf. dr. Mircea Filip, atrage atenţia că boala începe să se dezvolte între 40 şi 50 de ani, iar prevalenţa cataractei creşte odată cu înaintarea în vârstă: "Pacientul trebuie să vină la doctor, să facă ce spune doctorul, când pleacă de acolo să aibă o decizie luată, pentru că nu vezi bine şi urmează să faci o fractură de şold, de genunchi, să cazi sau, dacă eşti şofer şi conduci, mai ales noaptea, riscul de accident de maşină este ridicat şi acest lucru trebuie să îl avem în vedere, că nu există altă soluţie decât tratamentul chirurgical al acestei boli".

 

Văzul, cel mai important simţ pentru români

Persoanele intervievate în studiu, care nu s-au operat de cataractă, spun că vederea încețoșată este principalul simptom al afecțiunii (79%). Alte simptome sunt recunoscute într-o proporție mai mică (dificultatea de a vedea noaptea, culori șterse sau cu o nuanță gălbuie, dureri oculare și vedere dublă), între 10% și 20% din respondenți identificându-le. În ceea ce privește vizitele medicale, aproape 70% dinrespondenții din România nu se duc la control o dată pe an, așa cum e recomandat. Mai mult de 30% se duc doar în cazul în care apar probleme.

Singura modalitate prin care se înlătură cataracta și se revine la o vedere clară este prin operație, o procedură obișnuită și frecventă care, în general, durează mai puțin de 30 de minute. Potrivit studiului, 80% din respondenți știu că operația este un tratament posibil. Procente foarte mici menționează și alte opțiuni (picături pentru ochi, vitamine, schimbarea ochelarilor). 66% din români nu sunt informați despre faptul că operația de cataractă poate corecta și alte defecte ale vederii. 64% din persoanele operate au mărturisit că nu au fost informate de către oftalmologul lor despre tratamentele avansate de corectare a asigmatismului și/sau prezbiopiei. 93% din respondenți confirmă că ar aloca mai mulți bani ­pentru operația de cataractă, corectând astfel și alte probleme ale vederii – astigmatismul și prezbiopia.

Potrivit specialiştilor, în ţară se fac 94.000 de operaţii de cataractă. În România există 75 de spitale cu departament oftalmologic şi 86 de clinici private cu bloc operator de oftalmologie şi sunt înregistraţi 1.200 de medici oftalmologi dintre care 260 sunt chirurgi. Pentru realizarea intervenţiei, casele de asigurări alocă fonduri, valoarea compensată a acestor cristaline fiind de 284 de lei în limita fondurilor disponibile, indiferent de tipul acestuia. În clinicile private din România, o operaţie costă între 1.500 şi 5.500 de lei.

 

Calitatea vieții, mai bună după operația de cataractă

La studiu au participat și persoane care s-au operat de cataractă, iar 68% din pa­cienți au spus că discuția cu medicul specialist i-a ajutat să ia decizia de a se opera. Pentru aproape 70% din persoanele operate intervievate, timpul de așteptare pentru a fi operate a fost de maximum 3 luni. Doar 14% din totalul respondenților au fost îngrijorați înainte de operație, fiindu-le frică de operație sau nefiind îndeajuns de informați. După operație, toți pacienții apreciază că li s-a îmbunătățit calitatea vieții. 58% din pacienți au apreciat că și-au revenit foarte repede după operație. În acest moment, există cristaline artificiale cu diferite caracteristici: cristalinele pentru corectarea astigmatismului se numesc cristaline torice, compensează imperfecțiunile de curbură a corneei, permițând razelor luminii  a se focaliza pe retină. Acest lucru înseamnă că persoana operată cu un cristalin toric, chiar dacă a purtat ochelari, va avea mult mai puțină nevoie de ei sau deloc. Cristalinele trifocale oferă, după operație, vedere clară la apropiere, distanță intermediară și la depărtare, oferind independență față de ochelari.  94,8% din pacienții operați cu cristaline trifocale nu au mai avut nevoie de ochelari de vedere.

 

Cauzalitate extinsă şi riscuri multiple

Specialiştii atrag atenţia că există posibilitatea ca anumite afecțiuni medicale să crească riscul de dezvoltare a cataractei, cele mai importante fiind diabetul zaharat, hipertensiunea arterială sau obezitatea). Alți factori care au legătură cu apariția cataractei pot fi expunerea îndelungată la razele ultraviolete, fumatul sau utilizarea steroizilor pe termen lung. Cataracta este parte a procesului natural de îmbătrânire și este complet reversibilă prin procedura chirurgicală de înlocuire a cristalinului natural, opacifiat, cu unul artificial. Peste 25% din populația de peste 40 de ani din UE suferă de prezbiopie (scăderea acomodației cu diminuarea vederii de aproape), în vreme ce peste 70% din pacienții cu cataractă suferă si de asigmatism (vedere neclară, la apropiere și la distanță).

 

Avantajele progresului tehnologic medical

O intervenţie ultramodernă este facoemulsificarea, extracţia cristalinului cu ultrasunete, care are un înalt grad de siguranţă şi riscuri care tind spre zero. Operaţia durează în medie 10-12 minute şi se desfăşoară ambulator, fără pregătiri speciale, sub anestezie locală. La scurt timp după intervenţie pacientul poate pleca acasă, fără restricţii speciale. În timpul acestui tip de intervenţie, medicul oftalmolog poate trata şi viciile de refracţie (miopie, hipermetropie, astigmatism) prin alegerea unui implant artificial personalizat, adaptat conformaţiei fiecărui ochi în parte. În general, după operaţie, pacientul nu mai are nevoie de ochelarii de distanţă, rămânând doar cu prescripţia pentru ochelarii obişnuiţi pentru citit. În prezent, este disponibilă şi varianta intervenţiei cu implante multifocale care permit postoperator o vedere bună la toate distan­ţele, fără a mai fi nevoie de ochelari.

 

Stiaţi că...

Primele informaţii despre această afecţiune au fost găsite în Biblie. Operaţia timpurie de cataractă a fost dezvoltată de chirurgul indian, Sushruta, în secolul al 6-lea î.H, iar extirparea cataractei prin intervenţie chirurgicală a fost promovată în China, pornind de la practicile din India. Primele referinţe despre această boală, dar şi despre tratamentul său în Roma Antică datează din anul 29 d.H., în „De Medicinae”, opera enciclopedistului latin Aulus Cornelius Celsus.

 

 

Comentarii

loading...

Ziarul PDF

AD