Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Exodul cadrelor medicale, un fenomen în remisiune?

Condiţiile de muncă din spitale, birocraţia excesivă şi suprasolicitarea din cauza deficitului de personal sunt principalele motive pentru care angajaţii din sistemul sanitar sunt încă dispuşi să plece să lucreze în străinătate.

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 08.10.2018 - 15:46

În ciuda majorărilor salariale consistente din acest sector de activitate, medicii care s-au reîntors în România preferă să lucreze în clinicile private, iar obligațiile de familie şi veniturile salariale actuale reprezintă principalele motive pentru care medicii sunt dispuşi să rămână să lucreze în țară. Şi totuşi, peste jumătate din personalul medical (57%) care vrea să plece din ţară menţio­nează în special condițiile de viață mai bune din țările de destinație (23%) și condițiile de lucru decente, ca ­explicaţie pentru fenomenul migraţiei.

Mai exact, lipsa dotărilor necesare pentru tratarea pacienților și supraîncărcarea cu sarcini de serviciu în contextul lipsei de personal sunt frecvent invocate, la fel ca şi încărcarea cu sarcini birocratice și timpul redus rămas pentru consultaţii şi comunicarea cu pacienții. De asemenea, absența eficienței asigurărilor de malpraxis constituie un motiv de stres adus în discuția despre cauzele migrației, conform datelor unui sondaj recent. Personalul auxiliar (infirmiere și îngrijitoare – în special) este în ascensiune din perspectiva tendinței de migrație, probabil și datorită unei nișe specifice de activitate existentă în Occident (ex. îngrijire bătrâni la domiciliu). Per ansamblu, dorința expresă de a rămâne în țară este situată între 16% și 19%, doar 23% din asistentele medicale și 17% din medici au indicat faptul că nu au intenționat niciodată să migreze pentru muncă, aceasta putând fi considerată zona de stabilitate certă a profesioniștilor din sănătate.

 

Măsuri pentru creșterea numărului de specialiști 

La propunerea Ministerului Sănătății, Executivul a aprobat o Hotărâre de Guvern care prevede majorarea cifrei de școlarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat şi pentru învăţământul superior de stat în anul şcolar/universitar 2018–2019, de la 5.000 la 5.415 de locuri și posturi. Scopul acestei măsuri este de a îmbunătăţi accesul la serviciile medicale, în special în zone defavorizate din punct de vedere socio-economic, prin formarea unui număr mai mare de specialişti care să ofere suportul necesar pentru creşterea calităţii stării de sănătate a populaţiei. Se va asigura astfel personalul medical necesar pentru serviciile medicale acordate în dispensarele şcolare, serviciile de ambulanţă sau centrele de permanenţă. „Politicile asumate de Guvern în domeniul sănătății vizează îmbunătățirea calității serviciilor medicale. Majorarea cifrei de școlarizare prin rezidențiat este un pas în ­această direcție. Am convingerea că rolul medicinei primare este esențial pentru atingerea acestui obiectiv. Pentru acest lucru, avem nevoie de specialiști care să asigure asistența medicală nu doar în marile unități sanitare din principalele orașe ale țării, ci și în zonele defavorizate, iar pentru asta trebuie să facilităm accesul medicilor tineri pe piața muncii“, a explicat Sorina Pintea, ministrul Sănătății.

 

Salariile motivante nu sunt suficiente

Preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), dr. Gheorghe Bor­cean, susține că numărul medicilor care solicită eliberarea documentelor necesare pentru a lucra în străinătate a scăzut, dar cei care au profesat în afara ţării şi aleg să se întoarcă preferă totuşi să se angajeze în spitale private, unde au condiţii de muncă mai bune. El a mai declarat că în ultimul an se observă o creştere a interesului pentru posturile din spitalele din ţară, motivul principal fiind majorarea salariilor. Un astfel de caz este Spitalul Clinic Jude­ţean de Urgenţă (SCJU) Arad, unde, pentru prima dată după mai mulţi ani, există concurenţă pentru posturile de medici, în timp ce în anii anteriori posturile ­rămâneau neocupate. Conform grilei de salarizare, medicii primari din spital au lefuri de până la 28.000 de lei, iar asistenţii medicali pot câştiga şi 10.000 de lei într-o lună.

Şi totuşi, statisticile îl contrazic pe preşedintele CMR. Federația „Solidaritatea Sanitară“ a publicat recent concluziile studiului „Influența calității vieții profesionale asupra tendinței de migrare pentru muncă a personalului din sănătate“, care relevă că creșterea salariilor de bază ale medicilor și asistentelor medicale are un impact pozitiv restrâns asupra tendinței de migrație, cu mult mai mic decât cel estimat. Impactul optim a fost ratat din cauza distorsiunilor pe care legea salarizării le-a introdus în sistemul de sănătate. Cel mai relevant aspect îl constituie procentul pe care-l are tendința de migrație asupra medicilor – categoria care a beneficiat de cele mai mare creșteri ale veniturilor salariale.

Cercetarea atrage atenţia că există instrumente care pot reduce impactul migrației, dar care nu sunt utilizate. Cel mai evident aspect îl constituie lipsa intervențiilor pozitive în favoarea creșterii calității vieții profesionale a salariaților din sănătate și a scăderii tendinței de migrație, pe care le permit negocierile colective, respectiv Contractul colectiv de muncă la nivel de sector. Deși negocierea și încheierea unui contract colectiv de muncă la nivel de sector a fost asumată prin Acordul cu Guvernul, această obligație nu a fost îndeplinită nici până la ora actuală, existând riscul unor proteste sindicale de amploare în perioada următoare. Astfel, din cauza discontinuităților din politica de salarizare, fenomenul migrației, care afecta până acum în special medicii și asistentele medicale, tinde să se extindă rapid, în masă, la toate categoriile profesionale. Intenția clară de a migra pentru muncă este situată la 23%, 17% din respondenți declarând că sunt hotărâți să-și caute un loc de muncă în străinătate. 

 

Cauzele migrației și soluții pentru diminuarea fenomenului

  
Condițiile de lucru din unitățile sanitare - românești: 23,62%;

Condițiile de viață/civilizație din România: 21,95%;

Nemulțumirea față de venitul actual: 19,15%;

Dificultățile de realizare profesională în România: 10,3%.

Condițiile de viață mai bune din țara de destinație (nivelul de civilizație): 26,34%;

Veniturile salariale mai mari: 21,31%;

Respectul de care se bucură profesioniștii: 19,79%;

Condițiile de lucru mai bune: 15,48%.

 

Datele Colegiului Medicilor arată că a scăzut numărul doctorilor care solicită eliberarea certificatului de conformitate în vederea recunoaşterii profesiei pentru a putea lucra în afara ţării.

 

Creșterile salariale din ultimii 3 ani au determinat scăderea tendinței de migrație în cazul a 31% din salariați din sectorul medical. 64,55% din medici şi 39,21% din asistenţii medicali se declară mulțumiți de veniturile actuale.

Comentarii

loading...

Ziarul PDF

AD