Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Dieta poate influenţa riscul de a face accident vascular cerebral

Aportul insuficient de fructe şi legume poate contribui la milioane de cazuri anuale de deces în urma accidentului vascular cerebral (AVC) şi a bolilor de inimă, potrivit unui studiu prezentat la conferinţa anuală a Societăţii Americane pentru Nutriţie.

Share

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 10.06.2019 - 22:55

Aproximativ unul din şapte decese cauzate de afecţiuni cardiovasculare poate fi pus pe seama consumului insuficient de fructe, iar circa unul din 12 cazuri de deces cardiovascular ar putea fi atribuit unui aport redus de legume, potrivit concluziilor cercetării. Consumul redus de fructe a fost asociat cu aproximativ 1,8 milioane de cazuri de deces provocat de boli cardiovasculare în 2010, iar aportul insuficient de legume a stat la baza a circa un milion de decese în acelaşi an, conform studiului. Fructele şi legumele reprezintă surse importante de fibre alimentare, potasiu, magneziu, antioxidanţi şi fenoli, care pot reduce tensiunea şi nivelul de colesterol şi contribuie la îmbunătăţirea stării de sănătate şi a diversităţii bacteriilor benefice din aparatul digestiv.

 

Minim 700 de grame de fructe şi legume/zi

Aportul optim de fructe a fost definit de cercetători ca un consum de 300 de grame pe zi, echivalent cu circa două mere mici, iar cele de legume a fost exprimat prin 400 de grame pe zi, echivalent cu aproximativ trei căni cu morcovi cruzi. Oamenii de ştiinţă au analizat aportul mediu la nivel naţional în peste 110 ţări (peste 80% din populaţia lumii) în anul 2010 şi au comparat informaţiile cu date privind cazurile de deces asociate unor boli cardiovasculare, consemnate în acel an în fiecare stat. Ei au descoperit că aportul insuficient de fructe a condus la circa 1,3 milioane de decese ca urmare a accidentului vascular cerebral şi la peste 520.000 de decese din cauza bolilor coronariene. De asemenea, consumul redus de legume a dus la aproximativ 200.000 de decese ca urmare a accidentului vascular cerebral şi la peste 800.000 de decese din cauza bolilor coronariene. ''Concluziile noastre au indicat necesitatea adoptării unor măsuri la nivelul populaţiei pentru creşterea consumului de fructe şi legume la nivel mondial'', a declarat conducătoarea studiului, Victoria Miller, cercetătoare la Universitatea Tufts din Statele Unite.

 

15 milioane de pacienţi/an

În fiecare an, 15 milioane de oameni fac AVC, care poate fi de două tipuri: ischemic sau hemoragic. Conform statisticilor publicate de Organizația Mondială a Sănătății, accidentul vascular cerebral reprezintă a șasea cauză majoră de deces din lume. Aproximativ 5 milioane de pacienți care au suferit un AVC rămân cu deficiențe neurologice permanente, iar o mare parte dintre aceștia se confruntă cu dificultăți de limbaj. Accidentul vascular cerebral, cunoscut și sub numele de atac cerebral sau apoplexie, apare în momentul în care un vas de sânge dintr-o zonă a creierului se blochează sau se sparge, producând leziuni la nivelul respectivei zone.

Se cunosc două mari tipuri de accident vascular cerebral: AVC ischemic și AVC hemoragic. Primul tip este întâlnit în peste 80% dintre cazuri și apare datorită blocării unui vas de sânge cu un tromb sau un embol. AVC-ul hemoragic, pe de altă parte, se datorează fisurii unui vas de sânge, cauzată, de regulă, de existența unor malformații vasculare, a unor tulburări de coagulare a sângelui sau a unui tratament medicamentos. După un accident vascular cerebral, pacientul se poate confrunta cu: tulburări de mișcare, pierderea sensibilității, probleme de memorie și concentrare, gândire lentă, paralizie, slăbiciune musculară, hipersensibilitate emoțională etc. De asemenea, în urma unui AVC pacientul se poate confrunta cu trei afecțiuni de vorbire: afazie, dizartrie și disfazie. Toate afectează, într-un fel sau altul, abilitatea de a citi, scrie sau vorbi, presupunând faptul că persoanei afectate îi vine greu să înțeleagă propozițiile lungi și complexe, neputând nici să comunice coerent ceea ce dorește.

 

Aplicaţi Formula FAST dacă credeţi că cineva face un AVC!

1. F (face=faţă): Rugaţi pacientul să zâmbească. Semne de alarmă: Faţa nu e simetrică sau gura e căzută într-o parte.
2. A (arms=braţe): Rugaţi pacientul să-şi ridice simultan brațele. Semn de alarmă: unul dintre ele rămâne mai jos
3. S (speech=vorbire): Rugaţi pacientul să rostească o propoziţie scurtă. Semne de alarmă: dizartie (dificultăţi în vorbire) sau afazic (nu îşi găseşte cuvintele).
4. T (time=timp): Rapiditatea intervenției este esențială. Sunaţi imediat la 112 sau transportați pacientul de urgență la spital.

Comentarii

loading...

Ziarul PDF

AD