“Abordarea vizavi de afecţiunile mintale trebuie să fie una integrată. Aceasta presupune, pe de o parte, abordarea dintr-o perspectivă multiplă – aceea a specialiştilor, a autorităţilor şi a pacienţilor. Pe de altă parte, abordarea trebuie să aibă în vedere incidenţa bolilor psihice, tratamentul, accesul la medicamente, asigurarea calităţii vieţii persoanelor diagnosticate cu boli mintale şi nu în ultimul rând eliminarea discriminării şi stigmei. Diagnosticarea şi tratamentul revin comunităţii medicale. Accesul la tratament este responsabilitatea factorilor de decizie, asigurarea cadrului legislativ adecvat şi a finanţării necesare fiind esenţiale pentru ca medicii să poată să diagnosticheze şi să trateze corect pe cei cu afecţiuni mintale. Echitatea şi calitatea vieţii presupun atât acces la tratament adecvat, cât şi eliminarea discriminării şi a stigmatizării cu care se confruntă de obicei persoanele diagnosticate cu schizofrenie şi familiile lor”, a afirmat medicul, joi, într-o conferinţă de presă privind situaţia pacienţilor români diagnosticaţi cu afecţiuni mintale.
Ea a spus că lupta contra discriminării este responsabilitatea fiecăruia dintre cetăţeni.
În opinia sa, principalul argument în schimbarea mentalităţii populaţiei atunci când vine vorba despre bolile psihice trebuie să fie informarea corectă, iar diseminarea informaţiei trebuie să vină de la specialişti şi să aibă întotdeauna un fundament ştiinţific.
La rândul său, senatorul Gabriel Botnariu, membru în Comisia de Sănătate din Camera superioară, a spus că a crescut foarte mult depresia, în special cea de la locul de muncă.
Potrivit acestuia, inadaptabilitatea socială este “un flagel al societăţii”.
Senatorul a atras atenţia că, din 2006 de când există actuala lege a sănătăţii mintale, ea nu a mai fost actualizată.
“Noutăţile care vor fi de reglementare legislativă sunt următoarele: se analizează necesitatea elaborării şi promovării Strategiei naţionale a sănătăţii mintale, oportunitatea creării unui institut de sănătate mintală ca instituţiei publică – noi ne dorim în subordinea Parlamentului şi modalităţi eficiente de organizare a centrelor de sănătate mintală teritoriale. (…) Vrem să introducem noi capitole care sunt foarte importante: sănătatea mintală a copilului şi adolescentului, nu mai vorbesc de adicţii, care la ora actuală reprezintă în România în devenire un mare pericol”, a susţinut parlamentarul.
El consideră că trebuie luate şi măsuri cu privire la investiţiile în sănătatea mintală a copiilor şi tinerilor. “Trebuie să luăm măsuri cu privire la investiţiile în sănătatea mintală şi bunăstarea copiilor şi tinerilor, inclusiv prin programe eficiente care să vizeze promovarea abilităţilor parentale, precum şi prevenirea violenţei împotriva copiilor, promovarea participării copiilor investind în alternative concentrate pe familie în locul instituţionalizării copiilor, dezvoltarea şi susţinerea copilului şi adolescentului prin servicii care implică asistenţă medicală primară, mediile educaţionale şi serviciile de protecţie a copilului”, a arătat senatorul.
Medicul primar psihiatru Dan Roşca, de la Spitalul Clinic de Psihiatrie “prof. dr. Alexandru Obregia”, a declarat că noua lege a sănătăţii mintale va trebui să promoveze şi să apere sănătatea mintală.
“Legea sănătăţii mintale va fi, aşa cum o vedem noi, o lege care să promoveze şi să apere sănătatea mintală, mai ales prin această strategie, dar şi prin instituţiile integratoare, dar pe de altă parte care să reglementeze şi practica de refacere a sănătăţii mintale, care este şi psihologică, dar şi una medicală, dar care are în centru psihiatria. Va fi şi o lege a psihiatriei. (…) Vrem să introducem în lege un capitol de toxicomanii, care va reglementa, dincolo de celelalte legi existente în zonă, în special partea acordată de Ministerul Sănătăţii în zona toxicomaniei”, a explicat medicul.
