Specialiştiii atrag atenţia că femeile gravide, vârstnicii şi majoritatea copiilor, în contextul în care aceştia au o imunitate scăzută, sunt expuşi circulaţiei germenilor, dar şi frigului şi umidităţii, sau au o alimentaţie săracă în fructe şi legume. Astfel, aceştia au o rată mai mare de îmbolnăvire, pentru că, în aceste condiţii, căile respiratorii îşi pierd capacitatea de apărare şi devin adevărate „porţi de intrare“ pentru virusuri, bacterii şi alţi agenți patogeni. În general, medicamentele convenţionale oferă o ameliorare a simptomelor, dar nu luptă împotriva virusului şi nici nu ajută organismul să elimine infecţia. De aceea, pentru prevenţie şi o vindecare mai rapidă se recomandă un consum sporit de alimente bogate în vitamine şi nutrienţi şi evitarea factorilor de risc de îmbolnăvire. De pildă, banala supă de pui făcută în casă este perfectă în cazul unei viroze respiratorii, având proprietăţi antivirale dovedite de studii ştiinţifice. Astfel, pe lângă faptul că este foarte gustoasă, desfundă nasul şi hidratează.
Schemele de imunomodulare, esenţiale
Dr. Valeria Herdea, preşedinta Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie, a declarat pentru „România liberă“ că „schemele de imunomodulare includ substanţe naturale, mergând pe principiul stimulării naturale, care este cea mai puţin nocivă, mai puţin costisitoare şi extrem de bine şi de uşor de adaptat la tradiţie. Vorbim de miere, cătină, măceşe, isop şi de celelalte fructe pe care le avem în arsenalul terapeutic, care se pot administra în general de la vârsta de un an. Se consideră că până la vârsta de un an copilul este protejat cu laptele de sân, însă personalizat, adaptat şi ţintit la vârstă, la greutate şi la particularităţile celui mic, pentru că poţi recomanda diverse scheme de imunomodulare, dar trebuie să te gândeşti întotdeauna la ce şi cât îşi permite părintele copilului respectiv şi în primul rând la beneficiile medicale concrete“.
În plus, referitor la nou-născuţi, şi în special copiii care sunt alăptaţi la sân, medicul spune că aceştia beneficiază de protecţia laptelui matern: „Se pune ser fiziologic în nasul bebeluşului, se aspiră cu batista şi se pune lapte de mamă. Acesta poate fi pus şi la nivelul urechilor, atunci când există otite, laptele matern fiind cel mai complex aliment-medicament, pentru că el conţine substanţe care previn îmbolnăvirea şi care cresc imunitatea, în special colostrul. În primele şase săptămâni de la naştere conţine imunoglobulina A, iar rolul acesteia este recunoscut în lumea ştiinţifică prin faptul că tapetează mucoasele, atât nazală, cât și oculară şi auriculară, şi nu permite fixarea viruşilor. Or, la ora actuală nu prea avem arsenal terapeutic care să lupte împotriva virusurilor, deci ne întoarcem la imunomodularea naturală“.
Imunitate din natură
Pe lângă mecanismele naturale de apărare ale organismului protecţia dată de piele şi mucoase, aciditate gastrică sau lacrimi, specialiştii în imunologie recomandă o alimentaţie adecvată, care să includă cele mai importante suplimente naturale, cum ar fi vitaminele C şi D3 şi complexul B, zinc, calciu, magneziu, seleniu sau potasiu. Specialiştii spun că, în fiecare an, copiii pot dezvolta între 4 şi 12 episoade de infecţii acute ale căilor respiratorii, cel mai frecvent fiind vorba despre rinite, faringite, laringite, infecţii virale sau bacteriene care se pot extinde şi complica prin inflamarea urechii medii (otite) sau a sinusurilor (sinuzite). De temut sunt şi bronşitele sau, mai grav, pneumoniile. De aceea, se recomandă efectuarea unor consultaţii profilactice periodice, dar şi administrarea unor vitamine la sfatul medicului.
Plante cu efecte benefice asupra căilor respiratorii
Cele mai utile plante pentru combaterea acestor simptome sunt: cimbrul, isopul, scaiul vânăt, lichenul de piatră, podbalul, pătlagina, coada calului, mugurii de pin, rădăcina de iarbă mare. Aceste plante se găsesc în diverse produse, sub formă de ceaiuri, tincturi, siropuri, tablete sau capsule. Astfel, datorită uleiurilor volatile conţinute, cimbrul are proprietăţi expectorante, care calmează spasmele căilor respiratorii. În bronşite se asociază cu frunze de podbal, pătlagină sau ciuboţica-cucului. Coada-calului are efect bronhodilatator, antimicrobian şi expectorant. De asemenea, este un bun antiseptic urinar, dar şi diuretic, având indicaţie în cistite, care sunt, de asemenea, cauzate de acţiunea frigului în condiţiile anotimpului rece. Isopul este o plantă cu efect expectorant eficient, care intră în componenţa unor ceaiuri antiastmatice şi a unor siropuri expectorante. „Lichenul de piatră e o plantă extrem de folosită în formule de siropuri expectorante care stimulează şi fluidifică secreţiile bronşice, cu efect emolient şi calmant. Totodată, această plantă este eficientă în ameliorarea unor afecţiuni ale aparatului respirator, precum tuse, răguşeală, bronşită, amigdalită, faringite, laringite, pneumonii. Sucul de ridiche neagră este, la rândul său, eficient în afecţiunile respiratorii, având un bun efect bactericid. Se găseşte în anumite formule de sirop expectorant“ – explică pentru „România liberă“ medicul Carmen Badea.
Factori care slăbesc capacitatea de luptă a sistemului imunitar
– mâncarea procesată (responsabilă de îmbătrânirea prematură şi slăbirea sistemului imunitar);
– grăsimile saturate (majoritatea se găsesc în alimentele de origine animală);
– grăsimile polinesaturate (dezvoltă boli autoimune, favorizează cancerul şi au un efect advers asupra sistemului imunitar);
– consumul excesiv de zahăr şi înlocuitori (poate bloca acţiunea globulelor albe ale sistemului imunitar);
– dieta hipercalorică (animalele hrănite cu mai puţine calorii au un sistem imunitar cu o treime mai puternic decât animalele normale);
– proteinele animale (acestea predispun la apariţia culturilor de paraziţi intestinali, care se hrănesc din deşeurile rezultate în urma digerării proteinelor din carne);
– stresul cronic (efectul imediat şi pe termen lung al unui nivel crescut al cortizolului, hormonul stresului, este reducerea volumului glandei timusului, un element-cheie pentru imunitatea organismului);
– antibioticele (suprimă sistemul imunitar, pentru că distrug nu doar bacteriile, ci şi flora intestinală saprofită, afectând grav digestia şi asimilarea substanţelor nutritive).
Supervitaminele imunității
Vitamina C: ficat, ardei gras, broccoli, citrice (o portocală mai mare asigură doza necesară pentru o zi), coacăze negre, pepene galben, roșii, varză crudă, spanac, ridichi, muștar.
Vitamina A: ficat, unt, lapte, gălbenuș de ou, caise, pepene galben, mango, portocale, morcovi, broccoli, spanac, roșii.
Seleniu: un mineral de care organismul are nevoie în cantități extrem de mici. În cazul oamenilor sănătoși nu necesită suplimentare. Se găsește în ciuperci, cereale integrale, nuci braziliene.
Zinc: fructe de mare, vită, curcan, fasole, ficat, conserve de pește, roșii, morcovi, ciuperci, semințe de dovleac. Dozele mari inhibă acțiunea sistemului imunitar, iar luat un timp îndelungat devine toxic hepatic.
Grăsimi nesaturare „bune“: avocado, pești grași, semințe de in.
Fibre: aproape toate fructele, cerealele integrale, psyllium, semințe de in.
Semnale de alarmă
Semnele unui sistem imunitar slăbit sunt: oboseala, infecțiile frecvente, inflamațiile, frecvența mare a răcelilor, răni care se vindecă greu, diareea cronică.
