Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Controale în spitale. Decontări fictive şi medici care nu respectă programul de lucru

Ministerul Sănătăţii, împreună cu cel de Finanţe, au început un control comun în unităţile sanitare din toată ţara. Ministrul Sorina Pintea a acuzat că şi în spitalele publice şi în cele private sunt raportări false privind deconturile pentru serviciile medicale.

Share

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 11.12.2018 - 17:04

„Am început un control comun cu Ministerul Finanţelor, pentru că sunt şi în spitalele publice şi în spitalele private raportări false, sunt decontări duble la spitalele private. Vă daţi seama că nu începeam acest control sau nu propuneam MF să facem un control dacă nu aveam nişte date certe. Nu am vrut să fac public acest lucru, pentru că mi se pare normal să verific nişte lucruri care pot să afecteze financiar sistemul“, a anunţat Sorina Pintea într-o emisiune televizată.

Întrebată cât la sută se fură în sistemul de sănătate, ministrul a răspuns: „Destul de mult pe palierul pe care îl verificăm“. Potrivit Sorinei Pintea, în sistemul de sănătate s-au făcut progrese foarte mari în ultimii ani, dar ceea ce se întâmplă în anumite zone „ne afec-tează şi ne pune pe gânduri“. „În România sunt 17 milioane de asiguraţi şi doar 5 milioane plătesc, contribuie la sistemul de sănătate, ceea ce înseamnă că statul garantează dreptul la sănătate şi finanţează, chiar dacă nu la nivelul pe care îl dorim cu toţii. Dar trebuie să înţelegem că sumele sunt limitate. Că instituţia programării funcţionează nu doar în România, ci şi în Anglia, şi în Germania. Deci, sunt lucruri şi sunt progrese, sunt paşi înainte care s-au făcut şi ar trebui să recunoaştem acest lucru“, a spus ea. Totodată, Pintea a ţinut să puncteze şi lipsa condiţiilor minime de igienă, în contextul în care ţara noastră se află pe primul loc într-o statistică deloc onorantă referitoare la numărul de cezariene, care reprezintă între 60 şi 70% din numărul de naşteri, ceea ce îngreunează activitatea de menţinere a igienei în sălile de operaţii. În opinia sa, nu trebuie demolate spitalele pe motiv că „stau microbii în pereţi“, ci trebuie respectate regulile „începând de la banalul spălat pe mâini“.

 

Pintea: am nevoie de medici aici, în România

Sorina Pintea a declarat că s-au făcut progrese foarte mari în ultimii ani în sistemul de sănătate, iar majorarea salariilor medicilor a redat demnitatea acestora, însă efectul scontat până în acest moment nu a apărut. Ea a exemplificat prin faptul că sunt foarte multe solicitări să revină medici în ţară, dar în unele spitale mari nu se poate asigura linia de gardă. Paradoxal, există medici care au ajuns să facă 12 gărzi pe lună, în condiţiile în care colegii mai tineri merg în spitale cu pacienţi mai puţini. Pintea a criticat şi faptul că nu se respectă programul de lucru în mediul public în cazul medicilor care lucrează şi la privat. Pintea susţine că majorarea salariilor medicilor a redat demnitatea acestora, însă efectul scontat până în acest moment nu a apărut.

„Sunt foarte multe solicitări să revină medici în ţară, dar pe de altă parte, paradoxal, s-a întâmplat un lucru: sunt spitale clinice, spitale mari care au greutăţi în a asigura linia de gardă. De ce? Pentru că sunt medici care au ajuns, de exemplu, să facă 12 gărzi pe lună, întrucât colegii mai tineri merg în spitale cu pacienţi mai puţini, unde nu sunt deranjaţi atât de mult. Când am auzit acest lucru, m-a mâhnit. Pe de altă parte, odată cu aceste majorări salariale am crezut că se va delimita foarte clar sistemul public de sistemul privat, adică medicul de la public îşi va respecta programul de lucru şi va merge apoi la privat, dacă doreşte. Deci, asta cu fişa postului, cu programul de lucru nu s-a întâmplat“, a spus Pintea.

 

„Demnitatea cu plicul“, o meteahnă

Întrebată dacă „demnitatea cu plicul mai există“, ministrul Sănătăţii a afirmat că se pare că mai există în unele zone, ceea ce este „foarte supărător“, însă lucrurile trebuie taxate de către pacienţi, pentru că statul a făcut un efort foarte mare majorând aceste salarii la nivelul anului 2022. „Pe de altă parte, este şi personal medical, sunt şi medici dedicaţi întru totul. Dar ei au fost dedicaţi şi înainte, pe bani mai puţini. Eu aştept acum de la tânara generaţie să fie un model pentru noi ceilalţi. Să ne înveţe ei ce în-seamnă de fapt a fi medic în România. Şi nu spun asta cu ironie, pentru că aştept acest lucru“, a mai declarat Sorina Pintea. Ministrul a subliniat că ideea păstrării medicilor rezidenţi în ţară este una chibzuită, în ciuda valului de critici din spaţiul public: „Bineînţeles că am lansat în spaţiul public o idee, cum că statul român investeşte foarte mulţi bani şi teoretic ar trebui să-şi ţină medicii în ţară, aşa cum face Ungaria, aşa cum face Germania, care şi-a redus la jumătate numărul medicilor pe care-i pregăteşte. Deci n-am lansat nimic legislativ. Australia face acelaşi lucru acum, fac mai multe ţări lucrul acesta, deci n-aş putea spune că nu e chibzuită (ideea menţinerii medicilor rezidenţi în ţară ‒ n.r.) , este chibzuită, pentru că eu am nevoie de medici aici, în România. E adevărat, majorarea salarială nu este suficientă. Am început şi un program de dotare a spitalelor, computer tomografe, RMN-uri“, a menţionat Pintea.

Aceasta a exemplificat faptul că unele spitale din ţară, precum cele din Galaţi şi Tulcea, se confruntă cu lipsa de medici, iar în alte zone, în special în centrele universitare, este surplus de medici. „Avem un aşa-zis deficit de medici, citeam că spitalul din Galaţi are nevoie de 40 de medici, spitalul din Tulcea, unde am fost de curând, are nevoie de 22 de medici, spitalul din Nehoiu va închide secţia de pediatrie pentru că singurul medic va pleca, are 67 de ani, deci avem deficit în anumite zone şi surplus în alte zone. Şi eu îmi pun întrebarea, dacă merg în străinătate, nu toţi pot să meargă într-un spital universitar, de ce n-ar merge în Tulcea, în Galaţi? Pentru că aceste spitale au un program de dotare foarte bine pus la punct. Eu am văzut la Tulcea aparatură medicală pe care mi-aş fi dorit s-o văd şi în alte spitale. Sunt convinsă că este şi la Galaţi, la Galaţi încă nu am ajuns. În Bucureşti, de exemplu, sunt medici care nu au post într-un spital şi fac gărzi în spitalele mari, spuneam că medicii angajaţi la stat nu mai sunt interesaţi, nu mai doresc să facă foarte multe gărzi şi stau şi lucrează pe contract de gărzi. Discutam cu un medic din Urziceni, un chirurg, care spunea că a stat 14 ani în Bucureşti pe contract de gărzi, spunând că aştepta să prindă un post de chirurg. A ales să meargă la Urziceni, unde poate să-şi facă meseria, e adevărat, nu la nivel de centru -universitar, dar până la urmă pacienţii se tratează nu doar în centrele universitare“, a mai spus Sorina Pintea. 

 

Doar 15,65% dintre spitalele românești îndeplinesc condițiile de acreditare

Numai 23 de spitale din cele 147 evaluate în conformitate cu standardele recunoscute internaţional îndeplinesc condiţiile de acreditare, a transmis, luni, Autoritatea Naţională de Managament al Calităţii în Sănătate (ANMCS). Astfel, numai 15,65% dintre spitalele evaluate pe baza standardelor recunoscute internaţional îndeplinesc condiţiile de acreditare: ”Numai 23 de spitale din cele 147 evaluate, până în prezent, în conformitate cu aceste standarde îndeplinesc condiţiile de acreditare. Un număr de 106 din cele 147 evaluate îndeplinesc numai parţial condiţiile de acreditare şi se află în supravegherea A.N.M.C.S. pentru 12 luni, perioadă în care organismele responsabile (Ministerul Sănătăţii, unităţile administrativ teritoriale, etc.) trebuie să se implice şi să le sprijine în scopul creşterii nivelului de conformitate. Un număr de 18 dintre spitalele evaluate nu îndeplinesc condiţiile de acreditare. Dintre acestea, numai pentru 47 de spitale, procesul de acreditare a fost finalizat”.

Potrivit legii, calitatea serviciilor de sănătate furnizate de către unităţile sanitare ar trebui verificată pe baza standardelor de acreditare de către structurile de control al calităţii serviciilor de sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi al direcţiilor de sănătate publică. ”Până la această dată, în cadrul ANMCS nu s-a înregistrat, din partea Ministerului Sănătăţii sau vreunei alte structuri, nicio sesizare referitoare la neconformităţi care ar putea conduce la retragerea acreditării. Probabil că, în cadrul Ministerului Sănătăţii, cineva cu responsabilităţi în domeniu nu cunoaşte prevederile legii sau, deliberat, a decis nerespectarea acestora”. 

Unităţile sanitare funcţionează în baza autorizaţiei sanitare de funcţionare eliberată de Direcţiile de Sănătate Publică şi nu în baza certificatului de acreditare. ”ANMCS a semnalat de mai multe ori deficienţele în eliberarea autorizaţiilor sanitare de funcţionare şi a solicitat îndreptarea acestora. În prezent, spitalele funcţionează, în continuare, cu planuri de conformare la autorizaţiile sanitare de funcţionare, fapt care explică o mare parte dintre aspectele negative discutate în spaţiul public”, se mai arată în comunicat.

95% dintre spitalele româneşti au confirmat în acest an că au avut pacienţi care au intrat cu o boală şi au luat o alta, în timpul tratamentului. 

„În România există spitale care nu ar fi trebuit acreditate de către Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, ceea ce înseamnă că cineva ori nu a fost profesionist, ori nu a fost de bună-credinţă.“(Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii)

Comentarii

loading...

Ziarul PDF

AD