Spitalul Județean de Urgență Constanța este sufocat de pacienți, pe timpul verii. Unul dintre motive este că, la numărul de locuitori din județul Constanța, circa 730.000, în cele trei luni de sezon estival se adaugă circa un milion de turiști. Inevitabil, o parte dintre ei vor ajunge la spital. În plus, în Tulcea nu se mai tratează urgențe majore, toate cazurile sunt trimise în Constanța, ceea ce îl face pe managerul SCJU, doctorul chirurg Cătălin Grasa, să vorbească despre „județul Dobrogea”. În fine, un alt motiv important este lipsa unui sistem de triaj.
În perioada 1 iunie – 31 august 2018, la Unitatea Primiri Urgențe a SCJU au fost înregistrați 40.992 de pacienți. În urma investigațiilor de specialitate, au rămas internate 9.759 de persoane (2331 copii și 7.428 adulți). Cele mai solicitate secții au fost: Pediatrie – 1.862 copii internați; Obstetrică-Ginecologie 1 – 1.211; Cardiologie – 846; Neurologie 759; Obstetrică-Ginecologie 2 – 738. Principalele motive pentru care pacienții s-au prezentat în Urgență au fost, la adulți: patologie cardiacă acută (sindroame coronariene acute, edem pulmonar acut, tulburări de ritm și de conducere) și acutizări ale unei patologii cardiace deja existente, patologii neurologice (agravate de expunerea la soare, căldură, deshidratare), accidente rutiere, traumatisme, patologia de weekend (insolații, etilism, consum de stupefiante).
La copii, principalele cauze au fost: sindroame febrile, deshidratare cauzată de vărsături, diaree, infecții respiratorii, traumatisme. În secția Anestezie Terapie Intensivă au fost internați 11 pacienți (adulți și copii) care suferiseră accidente de submersie. Deși personalul medical a depus tot efortul posibil, 6 dintre aceștia au decedat, iar doi au fost transferați la spitale din București. Cei mai mulți dintre pacienți au fost încadrați la codul verde (35.317). La codul galben au fost înregistrați 3.390 pacienți, iar la codul roșu (resuscitare) au ajuns în cele 3 luni de sezon estival 705 pacienți. Pe codurile alb și albastru au fost înregistrați 577, respectiv 1.003 pacienți.
Managerul SCJU, Cătălin Grasa, le mulțumește colegilor săi, cei aproape 3.000 de salariați, care au făcut ca spitalul să funcționeze non-stop, fără sincope. Recunoaște că apar și nemulțumiri, din cauza timpului de așteptare, dar amintește că vorbim despre un spital care are o structură veche de jumătate de secol, pe care îi împlinește anul viitor.
„La anul o să vă invităm la cei 50 de ani de când am deschis porțile. Ar trebui să avem alături de noi și alte structuri de spital, care să definească mult mai bine sistemul sanitar din județul Constanța sau județul Dobrogea, asta e altă discuție. Nu avem o maternitate, nu avem un spital de pediatrie. Sperăm că acestea se vor întâmpla cândva. Din păcate, nu am văzut că apar structuri noi. Până atunci, folosim resursa umană pe care o avem. Am deschis porțile către medici, medici tineri, în special, asistente și personal, astfel încât am ajuns la o structură de aproximativ 3.000 de salariați”, a spus Cătălin Grasa.
Unde sunt policlinicile de altădată?
Managerul spitalului punctează un alt motiv pentru care unitatea este supraaglomerată: lipsa unor alte structuri care să preia pacienții care nu sunt urgențe. Dacă ai făcut insolație, nu trebuie să vii musai la SCJU. „Ar trebui să existe centre de permanență, alte structuri care să preia acest cod verde. Noi facem asistență medicală de urgență pentru pacienții critici și nu numai, dar nu suntem un ambulatoriu. Din păcate, pacienții care se prezintă nu au și nici nu trebuie să aibă cunoștințele necesare ca să se codifice dânșii de la început, dar în egală măsură, dacă dăm puțin timpul înapoi, și nu trebuie să fim nostalgici, în toate stațiunile de pe litoral existau policlinici permanente, care nu mai există. Pentru o insolație și pentru niște dureri de burtă se duceau acolo și erau rezolvați, nu într-un spital de urgență. Apoi avem o problemă cu timpii de așteptare. Da, pentru că la noi, când s-a deschis fișa de prezentare în UPU, persoana respectivă trebuie diagnosticată, investigată, și ori se internează, ori are un tratament în ambulatoriu, în UPU, și pleacă. Este foarte strict. Acest spital are 27 de linii permanente de gardă, în structura acestei clădiri sau în structurile anexe, care asigură tot ce înseamnă urgență majoră.”, a punctat Cătălin Grasa.
Codul verde poate fi tratat de medicul de familie
Codurile se stabilesc în triaj. „Ce trebuie să se înțeleagă este că sistemul acesta de coduri ne permite să acordăm asistență medicală de urgență în funcție de gravitatea cazului, nu în funcție de presiunea pe care încearcă să o pună uneori pe noi fie pacientul, fie aparținătorii. Important este ca pacientul de cod roșu să fie preluat imediat și să beneficieze de asistență medicală imediat. Preluarea se face în mai puțin de un minut. Cel de cod galben este următorul ca gravitate. Pacienții de cod reprezintă marea majoritate a prezentărilor din urgență. Codul verde este un cod dat în triaj, pe baza a ceea ce măsoară asistenta de triaj, funcțiile vitale, și pe baza a ceea ce declară pacientul. Codurile din triaj pentru verde și pentru galben au o evoluție dinamică. Dacă un pacient în triaj primește cod verde, eu ca medic, atunci când în consult și consider că e cu risc de agravare, îi schimb codul. Codificarea urgenței este un proces dinamic, asta trebuie să se înțeleagă”, spune Rodica Tudoran, șefa Unității de Primiri Urgențe din SCJU Constanța. Cei cu cod galben sunt preluați în cel mult zece minute. „De cele mai multe ori, urgențele de cod verde pot fi rezolvate de medicul de familie, dacă pacientul ar apela la el, sau la un centru de permanență. Acești pacienți au timp de așteptare mai mare.”, a mai completat aceasta.
Soțul despre soție: „Las-o pe aia în pace“
Dr. Rodica Tudoran a spus că a fost șocată, de multe ori, să vadă accidente rutiere, în care au fost răniți și soțul, și soția, ambii ajungând în camera de resuscitare. „Soția, inconștientă, trebuia intubată urgent, pentru că avea calea aeriană compromisă. Soțul, când a văzut că mă îndrept spre soție, spunea: „Las-o pe aia în pace, tu nu vezi că eu mor și mă doare?”. Este natura umană. Durerea mea este durerea mea, este cea mai importantă”, spune șefa de la Urgențe. Aceasta spune că pacienții trebuie să înțeleagă faptul că baza unor coduri este în funcție de gradul urgenței. „Nu ne-a murit nimeni în triaj că a fost neglijat”, a conchis aceasta.
Semnificația codurilor
În cadrul Unității Primiri Urgențe din cadrul SCJU „Sf. Apostol Andrei”, accesul la consultație și tratament se face pe baza triajului care stabileşte prioritatea din punct de vedere medical. Astfel, în unităţile de primiri urgenţe funcţionează cinci coduri de culoare după care sunt clasificate urgenţele, timpii de aşteptare fiind determinaţi de gravitatea cazului, analizele solicitate, consulturile medicilor din spital şi investigaţiile suplimentare necesare: codul roşu – resuscitare (pacienții care necesită pe loc intervenție salvatoare de viață); cod galben – critic (pacienții cu risc de agravare rapidă); cod verde – urgent (pacienții cu funcții vitale stabile, urgențe minore); cod albastru – nonurgent; cod alb – consult. Primii pacienţi care sunt preluaţi, indiferent de cât de mult ar aştepta cineva, sunt cei al căror risc vital este imediat, risc evaluat în triaj, cât şi pacienţii pentru care există un risc de agravare rapidă. Timpul petrecut de pacient în UPU depinde de timpii necesari pentru realizarea analizelor și de consulturile necesare pentru stabilirea unei conduite terapeutice în spital sau în ambulator.
Bilanț
Iunie – 12040 prezentări/2.973 internări
Iulie – 13.892 prezentări/3.272 internări
August – 15.060 prezentări/3.486 internări
Cei mai mulți pacienți au fost înregistrați pe data de 11 august 2018: 536 persoane au fost investigate de medicii din cadrul UPU Constanța în 24 de ore.
