Fibrilația atrială duce la ritm neregulat al bătăilor inimii. Sunt numeroase
cauze ale fibrilației atriale. Există medicamente care încetinesc bătăile
inimii și pot ușura simptomele. În plus, un medicament care să prevină
formarea cheagurilor este de obicei indicat pentru a reduce riscul cel mai
de temut al fibrilației atriale, accidentul vascular cerebral.
Ce este fibrilația atrială?
Dacă aveți fibrilație atrială:
● Frecvența cardiacă este de obicei (dar nu întotdeauna) mult mai rapidă
față de normal
● Bătăile inimii sunt neregulate – există o aritmie
● Forța fiecărei bătăi variază în intensitate.
Centrul care controlează frecvența cardiacă normală este inhibat de
numeroase impulsuri electrice care apar în mușchiul inimii într-o zonă a
inimii numită atriu. Atriile intră, astfel, în fibrilație. Asta înseamnă că atriile
se contractă doar parțial, dar foarte rapid (până la de 400 ori pe minut).
Doar unele din aceste impulsuri ajung în ventricul. Astfel, ventriculii se pot
contracta de la 50 până la 180 de ori pe minut. Cu toate acestea, ventriculii
se contractă într-o manieră neregulată și cu forță variată.
În concluzie, dacă aveți fibrilație atrială și vă verificați pulsul, puteți numără
până la 180 de bătăi pe minut. De asemenea, forța fiecărei bătăi poate
varia.
Care sunt tipurile de fibrilație atrială?
Fibrilația atrială este, în mod normal, împărțită în următoarele tipuri:
● Fibrilație atrială paroxistică. Cuvântul „paroxistic” înseamnă episoade
recurente și bruște ale simptomelor. Dacă aveți fibrilație atrială,
paroxistică, înseamnă că episoadele de fibrilație atrială „vin și pleacă”,
sunt tranzitorii. Fiecare episod apare brusc, dar se va opri subit fără
tratament în maxim șapte zile (de obicei până în două zile). Fiecare
episod dispare la fel de brusc cum a apărut și ritmul și frecvența
cardiacă revin la normal. Perioada de timp între fiecare episod
(paroxism) poate varia mult de la caz la caz. Deși fibrilația atrială
paroxistică înseamnă că se va opri de la sine, unele persoane cu
fibrilație atrială paroxistică iau tratament imediat cum se instalează
fibrilația, pentru a o opri cât mai repede de la debut.
● Fibrilație atrială persistentă. Acest tip de fibrilație atrială durează mai
mult de șapte zile și este puțin probabil să revină la normal fără
tratament. Cu toate acestea, ritmul cardiac poate fi dus la normal
printr-o metodă de tratament numită cardioversie. Fibrilația atrială
permanentă tinde să fie recurentă, astfel încât poate reapărea la un
moment dat după o cardioversie reușită.
● Fibrilație atrială permanentă. Asta înseamnă că fibrilația atrială este
prezentă pe termen lung și bătăile inimii nu au putut reveni la un ritm
normal. Poate fi diagnosticată după ce tratamentul prin cardioversie a
fost încercat dar a eșuat, sau pentru că tratamentul prin cardioversie
nu a fost încercat. Persoanele cu fibrilație atrială permanentă sunt
tratate pentru a duce frecvența cardiacă la normal, dar ritmul rămâne
neregulat. Majoritatea persoanelor cu fibrilație atrială au fibrilație
atrială permanentă.
Ce cauzează fibrilația atrială?
Cauzele care duc la fibrilație atrială pot include:
● Hipertensiunea arterială este cauza cea mai comună.
Hipertensiunea arterială solicită suplimentar mușchiul inimii.
● Fibrilația atrială este o complicație a numeroase afecțiuni cardiace.
De exemplu, este o complicație a bolii cardiace ischemice. Aceasta
este afecțiunea care cauzează durere în piept (angină) și infarct
miocardic, fiind comună în rândul persoanelor în vârstă.
Numeroase alte afecțiuni pot cauza fibrilație atrială. De exemplu,
fibrilația atrială poate apărea la persoane cu boli ale valvelor, boli
pericardice, cardiomiopatie dilatativă, sau cardiomiopatie
hipertrofică.
● Alte afecțiuni care declanșează fibrilație atrială sunt:
o Hiperactivitatea glandei tiroide (hipertiroidie)
o Pneumoniile
o Embolia pulmonară
o Obezitatea
o Cancerul pulmonar
o Consumul ridicat de alcool și cofeină.
● Într-unul din 10 cazuri, nu poate fi identificată o cauză aparentă a
fibrilației atriale.
Care sunt simptomele fibrilației atriale?
Multe persoane cu fibrilație atrială nu au simptome, mai ales dacă
frecvența cardiacă nu este foarte rapidă. Poate fi diagnosticată
întâmplător în momentul în care medicul verifică pulsul.
Simptomele, dacă există, tind să apară la scurt timp după instalarea
fibrilației atriale. Simptome posibile sunt:
● Palpitații – percepția conștientă a bătăilor inimii; le puteți resimți
ca fiind rapide și neregulate
● Amețeala
● Durere în piept (angină)
● Respirația grea – este frecvent primul simptom.
Cum se diagnostichează fibrilația atrială?
Fiind frecvent asimptomatică, este recomandat să efectuați consulturi
cardiologice de rutină, măcar o dată în viață până la 40 ani, iar apoi la
câțiva ani în funcție de recomandările medicului cardiolog.
Există unele investigații pentru a ajuta la diagnosticul bolii:
● O electrocardiogramă (EKG) confirmă, de obicei, diagnosticul.
Această investigație poate exclude și alte cauze de bătăi rapide ale
inimii. Uneori, este nevoie de o înregistrare EKG pe 24 ore (numită
Holter EKG), dacă episodul de fibrilație „vine și pleacă” iar EKG-ul
înregistrat în cabinetul medicului nu l-a putut surprinde.
● Alte investigații precum analize de sânge sau o ecocardiogramă
sunt frecvent recomandate. Aceste investigații caută o cauză a
bolii.
Care sunt complicațiile posibile ale fibrilației atriale?
Principala complicație a fibrilației atriale este riscul foarte ridicat de a
face un accident vascular cerebral. Fibrilația atrială duce la flux turbulent
în camerele inimii, acest lucru ducând la formarea de cheaguri în
interiorul inimii. Un cheag poate pleca din inimă și intra în circulație,
pentru a rămâne blocat într-un vas de sânge mai mic. Cel mai des, aceste
cheaguri ajung la nivelul vaselor care furnizează sânge creierului.
Alte complicații mai rare pot fi:
● Insuficiența cardiacă
● Cardiomiopatia dilatativă
● Angină pectorală.
Cum se tratează fibrilația atrială?
Tratamentele luate în considerare pot fi:
● Controlul frecvenței – ducerea frecvenței cardiace la o aloare
normală
● Controlul ritmului – conversia unui ritm neregulat la un ritm
neregulat; nu este mereu posibilă
● Tratamentul anticoagulant – care previne formarea cheagurilor și
accidentul vascular cerebral
● Alte tipuri de tratament în anumite circumstanțe.
Dacă aveți sau bănuiți că aveți fibrilație atrială, este esențial să vă
prezentați la un consult cardiologic pentru a primi recomandări
personalizate situației dumneavoastră.
