Sezonul rece favorizează circulația unor germeni variați, ce pot provoca afecțiuni precum gripe, răceli, infecții streptococice ori ale sinusurilor. Majoritatea bolilor sezoniere sunt cauzate de două tipuri de germeni, virusuri și bacterii, și este important să știi cu care dintre ele te lupți pentru a le putea gestiona eficient. Iată mai jos care sunt diferențele dintre infecțiile virale și cele bacteriene și cum poți avea mai multă grijă de sănătatea ta.
Ce sunt infecțiile bacteriene?
Bacteriile sunt microorganisme care pot fi găsite peste tot, inclusiv în corpul uman. Unele sunt benefice și trăiesc în simbioză cu organismul uman, de exemplu, cele care se găsesc în flora intestinală ori orală. Altele pot fi patogene, provocând apariția unor boli diverse, care pot fi și contagioase, răspândindu-se prin contactul cu persoane infectate, fluide corporale, suprafețe contaminate, apă ori alimente.
Bacteriile sunt organisme unicelulare, capabile să se reproducă singure și pot pătrunde în organismul uman, dar nu la nivel celular. Există și cazuri de bacterii care există în mod natural în organism și care devin patogene dacă, în anumite condiții, de exemplu, un sistem imunitar slăbit, se înmulțesc excesiv.
Printre cele mai frecvente afecțiuni bacteriene se numără:
- pneumonia bacteriană
- infecții cu streptococ
- Infecții ale urechii
- Infecții ale sinusurilor
- Infecții urinare
- boli transmisibile sexual – Chlamydia, gonoreea, sifilis.
Unele infecții bacteriene pot fi grave, necesitând tratament cu antibiotice. Altele pot fi mai puțin serioase, putând fi tratate eficient cu ajutorul unor soluții naturale, de exemplu, produse din plante cu proprietăți antibacteriene, suplimente alimentare și vitamine pentru imunitate.
Ce sunt infecțiile virale?
Unele dintre cele mai frecvente afecțiuni în sezonul rece, gripa și răceala, sunt de origine virală. Virusurile sunt de mai multe tipuri și, pentru că nu au metabolism și nici perete celular, se bazează pe celulele gazdă pentru a supraviețui. Spre deosebire de bacterii, virusurile sunt inerte, nu se înmulțesc singure, ci sunt replicate de celula gazdă (infectată).
Printre cele mai cunoscute infecții virale, în afară de răcelile comune și gripa de tip A, se numără:
- pneumonia virală
- boli ale copilăriei – varicela, rujeola, rubeola etc.
- rinita
- gastroenterită
- herpesul
- hepatita.
Virusurile sunt contagioase și se pot transmite de la o persoană la alta similar bacteriilor. Deși mai mici decât bacteriile, virusurile sunt mai greu de eradicat, pentru că infectează organismul la nivel celular și pentru că nu pot fi eliminate cu ajutorul medicamentelor antibiotice. Ele pot fi o adevărată provocare pentru sistemul imunitar și pot cauza epidemii și chiar pandemii. Totuși, multe afecțiuni virale pot fi prevenite prin vaccinare. În plus, anumite virusuri, precum herpesul labial sau zona zoster, pot fi tratate cu medicamente antivirale.
Anumite infecții pot fi atât de origine virală, cât și de origine bacteriană, iar medicul este singurul în măsură să stabilească despre ce agent patogen este vorba și să pună la punct un plan de tratament. Printre astfel de infecții se numără:
- otita
- faringita
- amigdalita
- meningita.
Cum să limitezi riscul de infecții virale și bacteriene
O serie de măsuri legate de stilul de viață te pot ajuta să limitezi riscul de infecții virale sau bacteriene:
- Folosește plante cu proprietăți antimicrobiene, sub formă de ceaiuri, extracte ori suplimente alimentare. Ele pot crea un scut antimicrobian natural și pot fi folosite pentru a susține răspunsul imunitar și limita simptomele infecțiilor. Însă trebuie să acționezi rapid, de îndată ce apar primele simptome. Dacă ești contagios, poți să limitezi riscul de infecție comandând online astfel de produse. Farmacii precum Minifarm livrează și prin easy box, deci riscul de a îmbolnăvi alte persoane cu care ai fost în contact este limitat.
- Spală-te bine pe mâini – acestea pot transmite microbii, deci este important să le speli des cu apă și săpun, mai ales după folosirea toaletei, înainte de a găti și înainte de a mânca, dar și dacă ai fost în contact cu persoane bolnave. Nu uita să dezinfectezi și suprafețele din casă atinse de persoane bolnave, fie de tine, fie de cineva cu care locuiești.
- Vaccinează-te – în funcție de vârstă, istoric medical și nivel de risc, te poți vaccina împotriva unor virusuri, ca cel gripal, ori bacterii, precum pneumococul sau meningococul. Medicul îți poate oferi cele mai bune recomandări în acest sens.
- Limitează riscul de transmitere a microbilor – dacă te-ai îmbolnăvit, atunci când tușești sau strănuți, acoperă-ți gura cu un șervețel de unică folosință. Folosește astfel de șervețele și pentru suflat nasul, aruncă-le imediat la coș și spală-te pe mâini. Limitează ieșirile și evită locurile aglomerate, iar, dacă trebuie să mergi în oraș, poartă o mască chirurgicală.
- Folosește antibiotice la recomandarea medicului – specialistul poate stabili dacă infecția de care suferi este de origine bacteriană sau nu și dacă este cazul să iei antibiotice.
În concluzie, dacă adopți câteva reguli de igienă simple, te vaccinezi, după caz, și respecți recomandările medicului curant, poți limita eficient riscul de îmbolnăvire sau simptomele unei infecții. Dacă nu te simți mai bine după câteva zile, cere neapărat sfatul medicului.
