Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Avertisment: până în 2025, obezitatea și alte forme de malnutriție vor afecta unul dîn doi oameni

La nivel european, 1 din 3 adolescenți suferă de obezitate, o creștere spectaculoasă fiind observată, în ultimii ani, în țările din estul Europei, din care face parte și România.

Share

Rl online 0 comentarii

Actualizat: 17.10.2019 - 13:37

Estimările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) indică faptul că până în 2025, obezitatea și alte forme de malnutriție vor afecta unul în doi oameni.

Adolescenții reprezintă 20% din populația globului, iar starea lor de sănătate și gradul de educație sunt extrem de importante. Datele OMS arată că o combinație dintre o dietă nesănătoasă și un stil de viață sedentar a dus la creșterea ratei de obezitate, nu numai în țările dezvoltate, ci și în țările cu venituri mici, unde foametea și obezitatea adesea coexistă. Aceleași date scot în evidență că, peste 670 de milioane de adulți și 120 de milioane de fete și băieți (5-19 ani) sunt obezi, iar peste 40 de milioane de copii sub 5 ani sunt supraponderali, în timp ce peste 820 de milioane de oameni suferă de foame.

România, alături de statele europene, dar și de țări de pe alte continente, sărbătorește în octombrie Ziua Internațională a Alimentației, atrăgând atenția că dieta neadecvată este factorul de risc principal pentru decesele cauzate de boli netransmisibile, inclusiv boli cardiovasculare, diabet și anumite tipuri de cancer.

Totodată, specialiștii din domeniu sunt de părere că la vârsta adolescenței există o serie de dificultăți specifice privind comportamentul alimentar: obiceiuri de hrănire și activitate fizică precare, absența micului dejun, gustări bogate în calorii și sărace în nutrienți, aport scăzut de fructe, legume și lactate, hidratare incompletă cu apă, urmarea dietelor restrictive și apariția tulburărilor alimentare și emoționale, mâncatul în exces și apariția obezității de aport, etc. Ei consideră că prin programe bine definite de educație nutrițională se pot depăși aceste dificultăți, iar crearea unor obiceiuri alimentare sănătoase de timpuriu devine cea mai eficientă metodă de păstrare a stării de sănătate pe termen lung la adolescenți.

”Rezultatele cercetărilor privind alimentația populatiei globale în 2028 relevă un meniu care va conține cu siguranță mai puțină carne și lactate. Următorii 10 ani de studii promit că alimentația va fi bazată pe caracteristicile genetice ale individului și că studierea genomului fiecăruia va conduce la o maximă personalizare a programului alimentar. Astfel, se va încheia era dietelor bazate pe recomandări generale și se va înțelege faptul că alimentele care hrănesc și energizează un individ pot produce oboseală cronică sau balonare altuia. Așadar, prin analizarea ADN-ului, vom fi în măsură să recomandăm exact ce tip de fructe, legume sau de cereale integrale ar trebui să consume o persoană și cât de des. Până atunci însă, OMS recomandă cu insistență întoarcerea la alimentul local și integral, promovând calitatea alimentului și nu doar numărul de calorii pe care-l furnizează alimentul. Reducerea aportului zilnic de sare, zahăr rafinat, alcool și de suplimente alimentare sunt alte măsuri recomandate. O dietă bazată pe cât mai multe legume și fructe locale, pe cereale integrale, pe grăsimi nesaturate, pe proteine de calitate, împreună cu o hidratare completă cu ape naturale autohtone, reprezintă alegerea optimă de hrănire la momentul actual. Important e ca acest mod corect de hrănire să fie susținut de un somn de bună calitate, de mers pe jos, măcar 30 de minute pe zi și de o stare psihică pozitivă”, a precizat lector univ. dr. Lygia Alexandrescu, președintele Societății Române de Educație Nutrițională, în cadrul evenimentului cu tema ”Alimentația viitorului: de la ADN la  tradiție!”, organizat în preambulul Zilei Internaționale a Alimentației.

Comentarii

loading...

Ziarul PDF

AD