Mai mult, o treime dintre copiii care sunt aduși la dentist nu mănâncă din cauza disconfortului cauzat de cariile avansate, ceea ce implică deseori o durere greu de suportat.
Medicii atrag atenţia că dinţii de lapte nu trebuie să cadă sau să fie lăsaţi cariaţi pe principiul “oricum se schimbă”. „În activitatea de zi cu zi, statistica se traduce printr-un număr mare de pacienţi care au nevoie de terapii de restaurare în condiţiile în care procesul carios a ajuns deja la camera pulpară. Asta înseamnă tratament și obturație de canal pentru a păstra dintele pe arcadă până în momentul în care acesta cade natural. Așa cum le spun de fiecare dată părinților, aceste intervenții pot fi evitate printr-o igienă orală corespunzătoare și controale periodice încă de la apariția primilor dinți”, explică dr. Cristian Irimia, medic stomatolog.
Consultaţiile preventive, în creştere
Potrivit statisticilor, numărul solicitărilor pentru tratamente profilactice a crescut constant. Dacă în urmă cu doi ani 1 din 10 părinţi solicita un periaj profesional şi sigilări ale șanțurilor și fosetelor, acum numărul s-a dublat. De altfel, profilaxia face diferența dintre o dantură definitivă sănătoasă, perfect funcțională, și una cu probleme serioase, precum boli parodontale, mușcături incorecte şi chiar infecţii. Medicul dentist Bilal Takouzli declară că „informarea corectă şi susţinută, la nivel naţional, măcar în rândul copiilor, ar putea aduce un beneficiu generaţiilor viitoare, căci un fond mai puţin sănătos va influenţa cu siguranţă dinţii definitivi. De exemplu, un program naţional desfăşurat în Irlanda a dus la scăderea ratei de pierdere a dinţilor, la copiii de 5 ani, de la 61% la 40%. Pe lângă informare, reţeaua de cabinete stomatologice s-a implicat în distribuirea de periuţe şi pastă de dinţi timp de 10 ani”.
În România, reţeaua cabinetelor stomatologice şcolare a rămas la nivelul anilor 2000, cu aproximativ 450 de unităţi. Potrivit INS, există judeţe cu un singur cabinet: Botoşani, Tulcea, Giurgiu şi Călăraşi.
