Potrivit studiilor, Boala Parkinson îşi poate dubla numărul pacienţilor până în 2030, în prezent această maladie afectând aproximativ 6,3 milioane de persoane în întreaga lume, dintre care 1,5 milioane de europeni. În ţara noastră există peste 70.000 de persoane afectate de această boală.
În ceea ce priveşte Accidentul Vascular Cerebral, aproximativ un milion de cazuri se înregistrează anual în Europa, studiile fiind raportate la o populaţie de 500 de milioane de locuitori. La nivel mondial, AVC constituie o a treia cauză a deceselor înregistrate, după bolile cardiovasculare şi cancer şi, conform ultimei raportări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au fost înregistrate în întreaga lume peste 15 milioane de cazuri noi de AVC. Aproximativ 5 milioane dintre aceşti pacienţi decedează, iar alte 5 milioane rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă. România este plasată, potrivit ultimelor statistici, în primele trei ţări europene în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare, precum şi mortalitatea de cauză cerebrovasculară. Prevalența AVC în România este de 0,1% pentru grupa de vârstă sub 40 ani, 1,8% pentru grupa de vârstă 40-55 ani, 4,3% pentru grupa de vârstâ 55-70 ani şi 13,9% la vârsta de peste 70 de ani. Cristian Grossu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a declarat că AVC-ul intră în topul afecțiunilor care produc moarte sau dizabilități în România, mai mult de jumătate dintre pacienții cu Avc plecând acasă cu cel puțin o dizabilitate.
Scleroza multiplă sau “boala cu 1.000 de feţe” este o afecţiune cu o etiologie încă neelucidată, fiind determinată de distrugerea mielinei la nivelul sistemului nervos, atât la nivel cerebral, cât și la nivelul măduvei spinării, precum şi degenerarea axonală, fapt ce determină un tablou clinic foarte variat. Este afectată populația tânără, fiind diagosticată, cel mai frecvent, la persoane cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani. La nivel mondial există aproximativ 2,1 milioane de pacienți cu SM, iar în România, numărul acestora este de aproximativ 10.000. Statisticile arată că, la nivelul UE, numărul bolnavilor de SM s-a dublat în ultimii șase ani, ajungând la circa 600.000.
O altă afecţiune neurologică gravă o reprezintă Traumatismul Cranio Cerebral de care suferă anual aproximativ 10 milioane de oameni. Organizația Mondială a Sănătății preconizează că până în anul 2020, accidentele rutiere, principala cauză a traumatismelor craniocerebrale, vor deveni al treilea mare contributor la povara globală a bolii și dizabilității, după bolile cardiovasculare și depresie. În Europa 1,6 milioane de pacienți sunt internați anual, cu diagnostic de traumatism craniocerebral, iar dintre aceștia 66.000 decedează. În România, numărul cazurilor de traumatisme cranio-cerebrale este în creştere – 300 de cazuri la 100.000 de locuitori, principala cauză fiind accidentele rutiere, 75% dintre persoanele decedate în accidente rutiere au suferit un traumatism craniocerebral. Anual, în țara noastră, se înregistează peste 60.000 de noi cazuri de TCC.
Despre boala Alzeihmer, statisticile arată că în România există astăzi peste 500.000 de pacienţi care suferă de aşa-zisa boală a uitării. Dacă la nivel mondial numărul pacienţilor cu boala Alzheimer este astăzi de aproximativ 25 de milioane, anual înregistrându-se circa 5 milioane de pacienţi, estimările arată că, în 2050, numărul acestora va depăşi 44 de milioane de persoane afectate.
Speranțe pentru pacienții cu AVC
Un pas important în tratarea AVC în România îl reprezintă centrele de stroke – acolo unde se face tromboliză, cea mai eficientă formă de tratament în AVC – ce presupun coordonarea între ambulanță, SMURD și spitalele de urgență, pentru ca pacientul să fie diagnosticat și tratat în timp util, cunoscut fiind faptul în această afecțiune timpul este esențial.
Sorina Pintea, ministrul Sănătății, vorbind despre importanța neuroreabilării, a precizat: ” Știm cu toții că partea de neurologie afectează cel mai mult calitatea vieții unor pacienți post-traumatic, adică accidente vascular-cerebrale și alte diagnostice. În primul rând ne gândim să definim foarte clar recuperarea neurologică. De altfel, în cadrul acestui curs, prof. dr. Dorel Săndesc va prezenta proiectul nostru cu privire la recuperarea neurologică încă din terapia intensivă. Apoi, înființarea acestor centre de stroke în fiecare spital județean. Deja avem 11 centre de stroke, dar pentru a le putea pune în funcțiune pe toate 41 pe care ni le dorim medicii se vor pregăti la București, într-un centru de training. Vom aloca resurse pentru acest program național care sper eu că va începe să funcționeze din plin de la 1 ianuarie 2019. De exemplu, în Spitalul Județean de Urgență Baia Mare se face tromoboliză în unitatea de primiri urgențe. Încercăm să punem pe hârtie o colaborare foarte bună între unitatea de primiri urgențe, serviciul de ambulanță, astfel încât pacientul să ajungă în timp util, în 3 ore, să putem face această tromboliză. Aceasta este doar o parte din programul pe care ministerul îl pregătește pentru recuperarea neurologică.”
Cristian Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a ținut să ne asigure că “din punct de vedere al infrastructurii, în mod clar în acest moment avem tot ce ne trebuie ca să pornească programul în toate cele 41 sau mai multe centre județene. Avem tot ce ne trebuie în fiecare spital județean pentru a începe, ne mai trebuie o repartizare bugetară penru cheltuielile legate de medicamente și de materiale sanitare necesare acestui program de combatere a efectelor stroke-ului. În mod cert vom câștiga ani de viață de calitate și vom face economii importante pentru bugetul României, nu doar pentru bugetul Ministerului Sănătății.
În momentul de față suntem în stadiul în care facem o centralizare a capacităților românești în ceea ce privește centrele de reabilitare, de recuperare, de balneoterapie, unde stăm destul de bine. Cu un efort minim am putea obține rezultate extraordinare și în același timp am putea ajuta România să-și îmbunătățească rata turismului, combinând zona medicală de tratament, în care avem expertiză și medici care pot să fie purtători de drapel pentru această specialitate, cât și resurse extraordinare din punct de vedere al turismului. În ceea ce privește regstrele de boli, este deja un proiect pe fonduri europene, care urmează să fie depus de îndată ce Ghidul Solicitantului va fi publicat. Vrem să facem mai mult de 100 de registre centralizate, standardizate, care să aducă ministrului Sănătății posibilitatea de a lua decizii bazate pe dovezi.”
Terapii care folosesc realitatea virtuală
În cadrul manifestării s-au prezentat și cele mai noi și inovatoare terapii din lume în acest domeniu.
„Există terapii inovative și integrative de reabilitare după un accident vascular cerebral. Toate trebuie luate în calcul și trebuie găsit, evident, mănunchiul de soluții care funcționează în cazul fiecărui pacient în parte. De pildă, în tratamentul de reabilitare după AVC sunt incluse antidepresivele, o compensație restaurativă, care poate ajuta pacientul să-și recapete abilitățile cotidiene. Există bunăoară terapii foarte avansate care folosesc realitatea virtuală pentru recuperarea după un AVC, dar prefer oricând tratamentul în viața reală, pentru că, deși o platformă de realitate virtuală poate readapta pacientul, de pildă, să-l reînvețe să spele vase, tot mediul în care el se mișcă cu adevărat va fi cel mai propice recuperării”, a afirmat prof. dr. Völker Homberg, secretar general al World Federation of Neurorehabilitation (WFNR) și al European Federation of Neurorehabilitation Societies (EFNRS).
Prof. dr. Dafin Mureșanu, președintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) și Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) a subliniat importanța tratării fiecărui pacient în parte, spunând că: “Reabilitarea după bolile neurodegenerative trebuie să fie croită special pentru fiecare pacient în parte, nu se poate face reabilitare la gramadă, pentru că fiecare organism răspunde diferit în funcție de indicatorii genetici.”
Desigur, una dintre cele mai inovative terapii este cea cu celule stem, sau terapia celulară care, așa cum specifică Dafin Mureșanu: “nu înseamnă că se iau celule stem și se introduc în corp, iar acestea înlocuiesc celula bolnavă, ci are mai degrabă un efect de martor sau spectator și influențează procesul de reabilitare”.
