Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Atenţie la capcanele sportului făcut după ureche!

10.000 de pași pe zi – este recomandarea experților în sănătate, care menționează mișcarea moderată, alături de dieta echilibrată, renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool, ca măsuri vitale pentru a scădea riscul de cancer, obezitate, boli cardiovasculare și diabet.

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 23.04.2019 - 13:37

Fie că este vorba de simple exerciţii pentru slăbit, activităţi sportive pentru creşterea masei musculare sau pentru tonifiere, mişcarea este vitală pentru sănătate, şi asta în condiţiile în care organismul uman are în gene mișcarea, încă de la începuturi, de când eram vânători-culegători. Milioane de ani oamenii și-au menținut obiceiul sănătos de a se mișca permanent, însă în ultima jumătate de secol sedentarismul a început să facă ravagii. În paralel, au început să se dezvolte sporturile de masă, sălile de sport și competițiile pentru amatori, tocmai pentru a compensa neajunsurile provocate de meseriile tot mai statice. Însă de la mișcare moderată, adaptată nevoilor fiziologice ale organismului, și până la accidentări, afectări ale ligamentelor și cartilagiilor din dorința de a obține rapid o siluetă bine definită, uneori, nu e decât un pas. Însă, uneori costurile ridicate ale unui abonament la sală cu antrenor personal determină multe persoane să facă diverse activităţi sportive fără a se gândi la riscuri.

„Suntem un popor care nu se mișcă suficient. 70-80% sunt sedentari, restul fac mișcare dezorganizat, după ureche. În România, sportul e privit absolut eronat, iar antrenorul personal poate fi un pericol pentru sănătate. În afară de faptul că dă sfaturi de nutriție chiar dacă nu e pregătit, nu are o strategie corectă nici raportat la sport. El probabil e un fost sportiv musculos, bineînțeles – model pentru oameni, care, ca să-și justifice banii, îi forțează pe cursanți. Implicit apar patologii articulare la genunchi, coloană, șolduri, umeri, rupturi musculare. Poate omul nu realizează decât dacă se rupe ceva în acel moment, dar problemele se pot agrava în decurs de câteva luni. Orice forțare pentru corp în numele sportului e nepotrivită. Există și studii care au arătat că atunci când oamenii vor să slăbească și își fac abonamente la sală, renunță după prima săptămână. Pentru că se duc des, forțează, îi va durea ceva, vor face o întindere, o ruptură musculară, și zic că sportul nu-i de ei“, atrage atenția dr. Florin Ioan Bălănică asupra unei situații din ce în ce mai frevente în România, aceea a sportului făcut după ureche, fără a respecta nevoile organismului.

 

Experienţe traumatizante, la propriu

Iată cum descrie experiența o pacientă care a resimțit din plin efectele antrenamentelor dure de la sală. „Am început acum 4,5 ani să lucrez cu un antrenor personal. 4-5 zile din 7. În această perioadă, tot timpul eram presată să fac mai mult și mai mult. Cum de felul meu îmi place să fac lucrurile bine, am ținut cont de sfatul «specialistului». Antrenamente hard, greutăți, sute de sărituri per antrenament. Nu mi s-a spus ce riscuri există cu aceste antrenamente atât de intense.
Le-am aflat când am ajuns să am probleme cu genunchiul. Mi-am facut un RMN și am aflat că am o multitudine de transformări patologice la nivelul genunchiului care necesită operație. În urma operației în care s-au făcut multiple reparații la nivelul meniscului și cartilajului, am mers 6 săptămâni cu cârjele și va trebui să fac 6 luni recuperare“. Specialiştii avertizează că cei mai expuşi riscurilor sunt persoanele tinere, cu studii superioare şi venituri peste medie, din mediul urban, care au reușit în carieră/afaceri, dispun de bani și înțeleg să investească în aspect și sănătate, dar nu fac diferența între profesioniștii care îi pot ghida corect și inspirat și cei care doar pretind asta. „Tocmai de aceea aleg eronat sportul ca primă intenție și tipul de mișcare greșit, nu înțeleg în totalitate rolul nutriției. Și, să nu uităm, sunt parte din generațiile noi care nu au răbdare să vadă rezultate și vor totul extrem de rapid, de intens, de concentrat – ceea ce nu înseamnă aproape niciodată sănătos și benefic“, descrie tabloul situației în care se regăsesc mulți români medicul Florin Ioan Bălănică.

 

Consultul medical, primul pas

Mișcarea moderată, adaptată potențialului fiecărui organism, are numeroase beneficii pentru sănătate: o oxigenare optimă, un somn mai bun, un sistem cardiovascular mai puternic, o reducere a stresului, o îmbunătățire a stimei de sine și, de ce nu, relații sociale de calitate. Însă de multe ori, mișcarea intensă este privită drept panaceu pentru kilogramele în plus. Atitudine total greșită, spun specialiștii în programe echilibrate de nutriție și sport. „Primul pas NU ar trebui să fie un abonament la sală, ci apelarea la un medic. E bine mai întâi să-și regleze nutriția și abia apoi să înceapă sportul. O persoană obeză sau supraponderală trebuie să știe că-i sunt total interzise ridicarea de greutăți, exercițiile din săritură sau alergatul, pentru că are articulațiile și musculatura slabe. Poate face bicicletă statică, exerciții din culcat pe spate sau pe burtă, exerciții ușoare pentru toate grupele musculare“, adaugă specialistul. De altfel, la un simplu calcul, oricine își poate da seama că sportul nu ajută la slăbire fără ajustarea dietei: la o oră de mișcare intensă se ard 400-500 de calorii, adică o ciocolată, poate chiar mai puțin. Așa că, dacă ne imaginăm că putem mânca oricând, orice, în porții generoase și că putem arde aceste calorii prin sport zilnic, ne înșelăm.   

 

Trendul actual este reprezentat de mișcarea funcțională – o combinație între gimnastică, fizioterapie, mișcare cu greutatea propriului corp și mișcare cu aparate.

 

Mersul pe jos sau grădinăritul timp de doar 10 minute pe săptămână reduce cu 18% riscul de deces, potrivit unui studiu publicat în British Journal of Sports Medicine.

 

Faceți zilnic mișcare, dar țineți cont mereu de capacitatea de efort a organismului. Mergeți pe jos, folosiți bicicleta, urcați scări și alegeți întotdeauna programele de sport care nu vă suprasolicită articulațiile și coloana! Nu ridicați greutăți foarte mari, nu faceți sute de sărituri și ascultați-vă mereu corpul! Scopul mișcării este să vă energizeze, să vă binedispună și nu să vă transforme peste noapte în sportivi de performanță! Urmăriți progresele mici și nu încercați să recuperați ani de sedentarism cu ore intense de fitness! Încercați să faceți mișcare în prima parte a zilei și nu după ora 8 seara.“(dr. Florin Ioan Bălănică, expert în medicina stilului de viață)

Comentarii

loading...

Ziarul PDF

AD