Pielea este cea care, inevitabil, are de suferit vara, iar afirmația este din plin susținută de cifrele furnizate de Organizația Mondială a Sănătății: 1 din 3 cancere este diagnosticat la nivelul pielii. “Numărul cancerelor de piele este în continuă creștere, de la an la an. Cele mai frecvente cancere de piele sunt melanomul, carcinomul scuamos, carcinomul bazocelular și carcinomul cu celule Merkel. Dintre acestea, melanomul este cel mai agresiv, asociindu-se cu o mortalitate ridicată. În parte, acest lucru se explică prin subțierea stratului de ozon și, implicit, printr-o expunere mai intensă la radiații UV (A și B) solare, radiații care sunt identificate ca fiind cel mai important factor de risc în geneza melanomului”, avertizează medicul specialist oncolog Andreea Pătrulescu.
Risc crescut la persoanele cu aluniţe
Expunerea la soare poate fi benefică, dacă se face timp de câteva minute, dimineața devreme. Este, de altfel, modalitatea cea mai sănătoasă pentru necesarul de vitamina D. Însă excesul dăunează sănătății și scade imunitatea generală. În acest context, apar cancerele cutanate, aproape 3 milioane de cazuri de tip non-melanom și peste 130.000 de tip melanom fiind diagnosticate anual la nivel global. “În funcție de nivelul de melanină prezent în tegument și de răspunsul la radiațiile UV, s-au descris 6 fototipuri cutanate. Cel mai mare risc de dezvoltare a melanomului îl au indivizii care se încadrează în fototipul 1 – pielea extrem de albă, care nu se bronzează niciodată (indiferent de expunerea la soare, pielea devine roșie și prezintă doar arsură), care au pistrui și păr roșcat. La fel de expus este și fototipul 2 – cei cu piele albă, păr blond, care se bronzează foarte puțin”, completează specialistul. Cancerul de piele nu doare în stadii incipiente, însă există semne clare ce nu trebuie trecute cu vederea de nimeni. Să nu uităm că nu doar bronzul natural ne poate îmbolnăvi pielea, ci și cel la solar, deja interzis în unele țări. Se estimează că expunerea la solar, înainte de 35 de ani, crește cu 75% riscul de melanom. “Persoanele care au număr mare de nevi pe corp (alunițe) ar trebui să consulte anual un dermatolog. Autoexaminarea este la fel de importantă. Orice nev care își schimbă culoarea, crește, devine neregulat sau asimetric trebuie evaluat de dermatolog. De asemenea, orice leziune nodulară de pe piele, orice rană care nu se vindecă sau sângerează trebuie monitorizate de medic”, precizează dr. Pătrulescu.
Tratamente decontate de Casa de Asigurări de Sănătate
Odată un cancer de piele instalat, soluții există. Condiția ca boala să fie ținută sub control pe termen lung este ca pacienții să ajungă la medic în stadii incipiente, fără metastaze. “În cazul carcinomului de piele (scuamos sau bazocelular), se efectuează excizia tumorii în totalitate și, în unele cazuri, a ganglionilor din zona de drenaj. Este important ca aceasta să fie excizată chirurgical. Nu se recomandă electrocauterizarea leziunii, deoarece piesa nu mai poate fi analizată anatomopatologic și se pierd informații importante despre boală. În unele cazuri, după analiza histopatologică, se recomandă efectuarea de radioterapie, ca tratament adjuvant. Și în cazul melanomului se stabilește dacă este necesară efectuarea ganglionului santinelă, limfadenectomie sau imunoterapie cu interferon”, descrie medicul procedurile standard actuale.Dacă există deja metastaze, medicii oncologi recomandă pacienților, în funcție de tipul de afectare depistată, chimioterapie, atât în cancerele scuamoase, cât și în melanom, imunoterapie și terapie moleculară țintită (melanom). “În ultimii 10 ani, tratamentul melanomului a fost rescris, astfel că imunoterapia și terapia moleculară țintită au un rol extrem de important. În România, aceste tratamente sunt rambursate CNAS în stadiul metastatic. Pentru acești pacienți, supraviețuirea a fost prelungită considerabil. Dacă o tumoră malignă este prezentă în organism, sistemul nostru de apărare încearcă să o distrugă, dar, la un moment dat, activitatea acestuia este inhibată de tumoare. Aici intervine imunoterapia, care reactivează sistemul imun, crescând astfel atacul împotriva tumorii și rata de distrugere a acesteia”, explică dr. Andreea Pătrulescu progresele din ultimii ani din domeniul terapiilor oncologice.
Simptome – regulile ABCD
Cel mai important semnal de alarmă pentru melanom este modificarea dimensiunii, formei sau a culorii unei aluniţe sau a altei tumorete cutanate, ca de exemplu semnul din naştere. Medicii recomandă supravegherea modificărilor care apar după o perioadă de o lună până la 1-2 ani. În plus, este utilă folosirea regulilor ABCD ale Societăţii americane a cancerului de piele pentru a evalua modificările cutanate, care indică prezentarea la medicul de familie: A este pentru asimetrie (o jumătate de aluniţă sau tumoră cutanată nu se suprapune cu cealaltă jumătate); B este pentru margini neregulate (border = margine), care apar crestate sau pătate; C este pentru culoare. Pigmentarea este neuniformă şi pot fi observate umbre de cafeniu, maro şi negru, iar liniuţe roşii, albe şi albastre sunt adăugate aspectului de pete de culoare; D este pentru diametru (aluniţa este mai mare de 6 mm sau devine de mărimea unei gume de şters de creion).
Chiar dacă melanomul se poate dezvolta oriunde pe piele, apare mai frecvent la nivelul toracelui atât la bărbaţi, cât şi la femei, dar şi pe membrele inferioare la femei.
