Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Alcoolismul ucide anual trei milioane de persoane

Deși consumul moderat de alcool poate proteja de anumite boli, efectul pozitiv este anulat complet de un consum excesiv, cu riscuri medicale majore. 10% din populaţia României suferă de alcoolism, însă în ţară lipsesc centrele de tratament pentru această dependenţă.

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 04.10.2018 - 13:59

Organizația Mondială a Sănătății a dat publicităţii datele unei noi cercetări care avertizează asupra numărului mare de decese asociate consumului de alcool, cum ar fi accidentele rutiere, actele de violenţă, boli grave precum cancerul, accidentele vasculare cerebrale, infarctul miocardic, ciroza sau depresia. Potrivit estimărilor specialiştilor OMS, trei milioane de oameni – în majoritate bărbaţi - îşi pierd viaţa, în fiecare an, din aceste cauze. La nivel mondial, 250 de milioane de bărbaţi şi 50 de milioane de femei sunt dependenţi de alcool.

 

2,4 miliarde de consumatori de alcool

Anterior, un amplu studiu realizat în 195 de țări, între anii 1990 și 2016, a pus în evidenţă faptul că 2,4 miliarde de oameni din întrea-ga lume consumă alcool în mod regulat. În prezent, cele mai ridicate niveluri ale consumului de alcool pe cap de locuitor se regăsesc în Europa. România ocupă locul V în lume în această privinţă, după Belarus, Lituania, Moldova şi Rusia, ţara noastră având în jur de două milioane de adulţi dependenţi de alcool.

 

Tratament complex şi multidisciplinar

Specialiştii spun că este nevoie ca această formă de dependenţă să fie tratată de psihoterapeuţi cu experienţă, în condiţiile în care terapia adicţiilor este multidisciplinară, constând în tratament medicamentos psihiatric şi psihoterapeutic individual şi familial pentru reintegrarea socio-profesională a persoanei alcoolice.

Terapeuta Ligia Moise a declarat pentru „România liberă“ că, de obicei, dependenţele sunt abordate prin intermediul psihoterapiei cognitiv-comportamentale, „dacă devin conştient de ceea ce nu fac bine, la nivel cognitiv, o să-mi schimb comportamentul. Este o strategie terapeutică eficientă pentru un anumit orizont de timp, până la primul mare eveniment de viaţă, la primul impas existenţial care îmi perturbă bunul mers, o să mă reîntorc la viciu, la acel lucru despre care cred eu că-mi face bine.

Şi de aceea pare că nu este eficientă această terapie, pentru că, de fapt, este ca o buruiană pe care o am în grădina mea, o tai prin această terapie cognitiv-comportamentală, dar nu i-am smuls rădăcina şi de cele mai multe ori rădăcina este în mica copilărie. Dacă nu o să caut care este acel eveniment de viaţă perturbator care s-a întâmplat demult şi care îmi determină o stare de anxietate sau un sindrom anxios-depresiv sau o fobie etc., şi am învăţat să fac faţă acestor stări anxioase practicând jocuri de noroc, atunci nu o să pot ieşi din acest cerc vicios. Deci rămâne buruiana şi la prima ploaie – adică la primul mare eveniment de viaţă – ea va ieşi şi mai abitir decât înainte“.

 

Graniţa între “băutul ocazional” şi apariţia dependenţei 

La rândul său, medicul psihiatru Mălina Ioana Simu explică într-un interviu pentru „România liberă“ că „ocazional” poate fi de la o dată pe lună sau mai rar până la o dată pe săptămână sau mai des: “De aici, desigur, apare o mare diferenţă între profilul persoanei ce consumă de patru ori pe săptămână alcool şi cel care consumă o dată la patru luni. De asemenea, mai există şi credinţele celor care consideră că beau ca «omul normal» şi când rugăm să ne definească ce înţeleg ei prin aceasta, răspunsurile sunt de tipul: «beau zilnic» şi nu numai atât, dar există un întreg meniu ritualizat: «o tărie» înainte de masă pentru pofta de mâncare, în timpul mesei vin sau bere «ca să alunece bucatele» şi închid apoteotic meniul cu un digestiv”.

Specialistul atrage atenţia asupra importanţei mesajelor publice de avertisment, în campanii susţinute, care arată pericolul consumului excesiv de diferite substanţe: “Lucrul acesta este foarte important pentru că transmiterea mesajului prin media, indiferent de modalitate (TV, radio, ziare, reclame publicitare stradale), are forţă şi impact infinit mai mare în rândul populaţiei faţă de transmiterea informaţiei bazale în cabinetul medical. Sigur, medicul poate să dezvolte subiectul, să detalieze argumentat şi să aplice individualizat, în funcţie de pacient, informaţiile. Dar el se adresează deja pacientului, şi nu consumatorului ca potenţial pacient. El vorbeşte deja de tratament, şi nu de prevenţie. Ceea ce ne dorim în prima etapă este prevenţia”.

 

Dependenţa fizică şi psihică

Alcoolul face parte din cele 13 categorii de substan-ţe psihoactive, alături de nicotină sau heroină, care produc atât dependenţă fizică, cât şi psihică. Prima este legitimată de producerea unei stări de rău numită de medici sindrom de sevraj, care apare atunci când se opreşte brusc aportul de alcool. De regulă, odată întrerupt consumul, în 24-36 de ore apare o stare generală de rău, marcată de tremurături şi transpiraţie, iar în cazuri severe - halucinaţii, comportament anormal, crize convulsionate etc. În cazul dependenţei psihice, persoana afectată nu mai poate funcţiona normal decât dacă alcoolul este prezent în sânge. În general, alcoolismul antrenează, cu timpul, o serie de tulburări organice şi psihotice, cum ar fi intoxicaţia patologică, deficienţa de vitamine şi minerale, malnutriţia, vulnerabilitatea la diverse maladii, delirium tremens sau sindromul Korsakoff şi sindromul Vernicke.

În noua clasificare psihiatrică DSM V sunt specificate o serie de criterii şi simptome de diagnostic pentru tulburările de utilizare a alcoolului: pofta şi dorinţa de consum devin de necontrolat, nu mai există capacitatea de a frâna impulsul de a consuma alcool. Totodată, apar disfuncţionalităţi în mai multe arii de activitate: familial, profesional şi nu în ultimul rând implicaţii sociale. De asemenea, se constată  continuarea consumului, chiar dacă persoana ştie de riscurile la care se expune sau chiar dacă deja există afectarea organismului de către consum (prezenţa hepatitei, cirozei, gastritei, varicelor esofagiene, sau chiar apariţia comorbidităţilor psihiatrice de tipul insomniei, depresiei, atacurilor de panică). 

 

Utile

AlcoLine 021.9335 este prima linie telefonică de informare și sprijin psihologic pentru persoanele dependente de alcool și apropiații acestora, lansată de Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor (ALIAT). Serviciul de consiliere telefonică este confidenţial şi poate fi apelat de orice persoană adultă, de luni până vineri, în intervalul 10.00-17.00.

 

România pierde, anual, două miliarde de euro din cauza problemelor cauzate de dependenţa de alcool.

Conform statisticilor OMS, 60 de tipuri de boli şi accidente au la bază alcoolismul, iar 20% dintre accidentele rutiere sunt cauzate de consumul de alcool.

Comentarii

loading...

Ziarul PDF

AD