Stelia Ion a precizat că avizul este consultativ.
”Am decis să-l trimit mai departe”, a afirmat el, adăugând că desfiinţarea acestei secţii înseamnă o normalizare, că este un organ ineficient.
”În aceasă dimineaţă am semnat şi am trimis către Guvernul României propunerea de poiect legislativ pentru desfiinţarea SIIJ”, a declarat ministrul.
El a precizat că avizul CSM este consultativ.
”Am decis, în urma analizării tuturor argumentelor, să trimit mai departe acest proiect”, a anunţat Stelian Ion.
”Este foarte important să readucem normalitate în sistemul de justiţie. Din punctul meu de vedere, desfiinţarea acestei secţii înseamnă o normalizare, este o promisiune, este un punct foarte clar definit în programul de guvernare şi respectăm toate aceste promisiuni”, a subliniat ministrul.
Consiliul Superior al Magistraturii a dat joi aviz negativ pentru proiectul de desfiinţare a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, iniţiat de Ministerul Justiţiei. CSM a transmis oficial că Plenul a hotărât avizarea negativă a proiectului de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (11 Aviz negativ, 7 Aviz favorabil şi 1 Aviz favorabil cu observaţii).
În aviz se arată că “proiectul de lege analizat ar conduce în esenţă la schimbarea competenţei de efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiuni săvârşite de magistraţi revenindu-se la soluţia anterioară Legii numărul 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii numărul 304/2004 privind reorganizarea judiciară, în care competenţa de efectuare a urmăririi penală revenea, după caz, parchetelor de pe lângă curţile de apel, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţională Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism”.
“Soluţia normativă propusă nu este însă însoţită de instituirea unor garanţii menite să dea eficienţă principiului independenţei justiţiei prin asigurarea unei protecţii adecvate a judecătorilor şi procurorilor împotriva unor eventuale presiuni exercitate asupra lor. Astfel de garanţii se regăseau în forma anterioară a proiectului de act normativ şi ar fi putut constitui o bază pentru iniţierea unei analize consistente care să ofere soluţiile potrivite pentru protejarea independenţei justiţiei. În mod regretabil însă, aceste garanţii au fost calificată drept superimunităţi în unele luări de poziţie publice inclusiv ale unor reprezentanţi ai celorlalte puteri în stat”, a arătat Plenul CSM.
