Senatorul Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei române la APCE, a participat în perioada 29 iunie – 1 iulie la Strasbourg la cea de-a 70-a reuniune plenară a Comisiei europene împotriva rasismului şi intoleranţei (ECRI), unde i-a atras atenţia comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Nils Muiznieks, în legătură cu separarea copiilor de părinţii lor naturali de către serviciile sociale de protecţia copilului din mai multe state membre.
Potrivit unui comunicat al Senatului transmis, vineri, AGERPRES, la reuniunea ECRI la care Corlăţean a fost prezent în calitate de reprezentant permanent al Comisiei pentru afaceri politice şi democraţie a APCE, au fost adoptate rapoarte de monitorizare privind o serie de state membre ale Consiliului Europei şi au fost examinate concluziile intermediare privind implementarea recomandărilor adoptate anterior de ECRI cu privire la alte state membre. Conform regulilor de procedură, conţinutul acestor rapoarte este deocamdată confidenţial.
“Această problematică este mult mai răspândită decât se ştia iniţial şi ridică tot mai mult problema unor deficienţe de sistem în statele membre ale Consiliului Europei. Acesta este motivul pentru care APCE, ca urmare a unei moţiuni pentru rezoluţie al cărui semnatar a fost şi senatorul Titus Corlăţean, a aprobat elaborarea unui raport special pe această temă în cadrul comisiei sale pentru afaceri sociale, sănătate şi dezvoltare durabilă. Viitorul raport al APCE a fost generat de un caz particular dintr-o ţară membră a Consiliului Europei, având în vedere că cei cinci copii au fost îndepărtaţi cu forţa şi abuziv de la părinţii lor naturali de către instituţia naţională a ţării respective de protecţia copilului. (…) Senatorul Corlăţean a atras atenţia că, din examinarea şi a altor cazuri din alte state membre ale Consiliului, rezultă un grad tot mai mare de intoleranţă faţă de familiile de străini locuind în diferite ţări europene”, se arată în comunicatul citat.
Senatorul Corlăţean a menţionat un alt caz dintr-un alt stat membru al Consiliului Europei, care implică o familie de origine română, atât autorităţile naţionale ale statului respectiv, cât şi o instanţă judecătorească negând dreptul statului român de intervenţie în favoarea copiilor preluaţi de autorităţile naţionale ale statului de rezidenţă, în ciuda faptului că respectivii copii deţineau exclusiv cetăţenia română, iar statul român avea atât dreptul, cât şi obligaţia constituţională să intervină în favoarea acestora.
Corlăţean a solicitat o atenţie sporită şi o intervenţie în cadrul activităţii comisarului european pe această tematică, prezentă de o manieră tot mai extinsă la nivelul statelor europene.
În răspunsul său, comisarul european a admis că, în numeroase cazuri, intervenţia autorităţilor naţionale de protecţia copilului este necesară, dar, în acelaşi timp, a remarcat că, în practică, unele instituţii naţionale de protecţia copilului recurg prea rapid la măsura preluării copiilor din sânul familiilor, măsură care ar trebui luată doar în ultimă instanţă.
Totodată, el a subliniat că instituţiile fac mult prea puţin, sunt ineficiente în a sprijini şi consilia familiile pentru a păstra unitatea şi integritatea acestora.
Oficialul european a menţionat că, în activitatea sa anterioară, a ridicat această problemă într-o serie de cazuri naţionale specifice şi că, pe viitor, intenţionează să se concentreze asupra acestui domeniu, subliniind faptul că va urmări cu interes proiectul de raport pe care APCE urmează să îl adopte pe această temă.
În marja reuniunii ECRI, senatorul Corlăţean a avut o scurtă discuţie pe această temă cu o serie de elemente specifice concrete, cu comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei şi cu echipa tehnică a acestuia.
