Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Ludovic Orban, șeful PNL, a declanșat războiul total cu PSD-ul condus de Liviu Dragnea

Unde poate duce războiul PSD-PNL

Posibilitatea ca președintele Klaus Iohannis să o suspende pe Viorica Dăncilă din fruntea guvernului a aruncat în aer PSD, social-democrații fluturând organizarea unui miting de protest. PNL a anunțat depunerea unei moțiuni de cenzură.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 22.05.2018 - 12:18

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, ieri, la finalul ședinței conducerii partidului, că social-democrații nu exclud organizarea unui miting pentru susținerea premierului, dar totul depinde de modul în care va evolua situația leagtă de plângerea penală a liderului PNL împotriva sa și a Vioricări Dăncilă. El a mai susținut că toți colegii sprijină guvernul și că se asistă la o nouă încercare de a prelua guvernarea într-un mod nelegitim. Preşedintele PSD a declarat că plângerea penală depusă de Ludovic Orban împotriva Vioricăi Dăncilă a fost concepută la Cotroceni şi, ”pe lângă alte prostii pe care le conţine”, se poate vorbi de ”antisemitism instituţional”, pentru că este tratat Statul Israel ca o putere străină cu care noi suntem în conflict. “Eu sunt anti-Dragnea, nu împotriva statului Israel”, a reacționat Orban, care a negat că s-a consultat cu șeful statului.  Liderul PNL, Ludovic Orban, a depus la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă, o plângere penală pe numele premierului Viorica Dăncilă și a liderului PSD, Liviu Dragnea. Plângerea este pentru înaltă trădare, divulgare de informații secrete și uzurpare de funcții, în contextul memorandumului aprobat de guvern pentru relocarea ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Potrivit Constituției, președintele este cel care decide înființarea misiunilor diplomatice.

 

 Complicații constituționale

Demersul a iritat PSD pentru că este văzut primul pas dintr-o operațiune de suspendare a premierului. ”Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie”, prevede Constituția. Plângerea depusă de Orban a fost repartizată la DIICOT, care ar putea să o claseze sau să înceapă urmărirea penală in rem. Dacă, însă, procurorii vor să o urmărească penal și pe Viorica Dăncilă trebuie să ceară avizul președintelui Klaus Iohannis. Dacă Viorica Dăncilă este urmărită penal, președintele poate decide suspendare acesteia din guvern. Dacă Dăncilă este suspendată președintele desemnează un alt ministru drept premier interimar. Această prevedere constituțională va fi imposibil de pus în practică, pentru că Dragnea le va cere miniștrilor PSD să nu accepte să fie interimari. Mai mult, Constituția are două prevederi aparent contradictorii. Un alineat prevede că președintele nu îl poate revoca pe premier, dar altul prevede că premierul își pierde postul dacă este în imposibilitatea exercitării mandatului. Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a explicat că dacă premierul este în imposibilitatea de a-și exercita mandatul mai mult de 45 de zile, Guvernul se dizolvă. ”Ar fi un lucru atipic, anormal. Nu e chiar constituțională chestia asta, pentru că avem text care spune că președintele nu-l poate revoca pe primul ministru. Asta ar însemna că dacă îl suspendă și să împlinesc 45 de zile și nu se poate întoarce în funcție, ar fi practic o revocare, ceea ce Constituția nu permite. Asta ar fi o revocare atipică, o revocare ascunsă”, a adăugat Zegrean. El a estimat că PSD și președintele Iohannis vor ajunge cel mai probabil la Curtea Constituțională, care va arbitra conflictul.

 

Orban anunță moțiunea de cenzură

 

După ce a depus plângere penală împotriva premierului, liderul PNL, Ludovic Orban, a anunțat și depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva actualului Guvern. ”Opoziția are dreptul la o moțiune de cenzură pe sesiune, iar sesiunea parlamentară se încheie pe 30 iunie. Garantat vom depune moțiune de cenzură, dar o vom depune în momentul în care considerăm că avem șansele cele mai mari”, a declarat Ludovic Orban. Totuși, posibilitatea ca Guvernul să fie debarcat printr-o moțiune de cenzură este scăzută în momentul de față. Guvernul Dăncilă a primit din partea Parlamentului 282 de voturi, provenind din PSD, ALDE și UDMR. Majoritatea parlamentară este de 233 de voturi dar poziția partidelor nu s-a schimbat față de momentul instalării noului Executiv.

”Bătălia noastră cu aceasta coaliţie toxică continuă şi se va da pe toate fronturile, cu siguranţă cu o moţiune de cenzură şi începem pregătirea strategiei pentru adoptarea acestei moţiuni de cenzură. De asemenea, vom ataca toţi miniştrii incompetenţi, care şi-au demonstrat cu prisosinţă incapacitatea lor de a face lucruri bune la ministerele pe care le conduc”, a afirmat Ludovic Orban.

Liderul PNL a spus că vrea aplicarea strategiei pentru moţiunea de cenzură cât mai repede, pentru “maximizarea” şanselor ca aceasta să fie adoptată de Parlament.

“Vrem să începem aplicarea acestei strategii cât mai repede, astfel încât să maximizăm şansele acestei moţiuni de a trece. (…) Garantat vom depune o moţiune de cenzură, dar o vom depune, repet, în momentul în care vom considera cea mai mare şansă ca această moţiune să treacă”, a continuat liderul PNL.

 

 ”Vă somez să încetați campania de intimidare a funcționarilor, a procurorilor și a cetățenilor. Am văzut cu stupoare cum a ajuns să îi ameninte și pe jurnalisti spunând că riscă să fie pasibili de comiterea unor infracțiuni. Am văzut că ați declanșat un linșaj la adresa mea (...) Nu voi face niciun pas înapoi”, a fost mesajul lui Orban pentru Liviu Dragnea.  Președintele PSD a amenințat, ieri, „anumiți ziariști” și „anumiți cetățeni” care au vorbit în ultimele zile despre o intenție a Guvernului de a desființa Pilonul II de pensii cu Codul Penal, care prevede până la cinci ani de închisoare pentru „comunicarea sau răspândirea de ştiri, date sau informaţii false„ care pun „în pericol securitatea naţională”.

 

PSD, încurcat de Constituția PSD

Nu este prima dată când atribuțiile președintelui, introduse de PSD în Constituția din 2003, îi încurcă pe social-democrați. Imediat după alegerile parlamentare din 2016, președintele Klaus Iohannis a refuzat să o desemneze candidat pentru postul de premier pe Sevil Shhaideh, propusă de Liviu Dragnea. Șeful statului și-a bazat decizia pe Constituție potrivit căreia ”Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”. Social-democrații l-au criticat pe Iohannis și atunci când a participat la o ședință de guvern în care i-a cerut premierului Sorin Grindeanu să renunțe la emiterea unor ordonanțe de urgență privind codul penal și legea grațierii. Însă, Constituția prevede că președintele poate participa la ședințele de guvern și că, atunci când o face, prezidează ședințele.

De altfel, și cel mai recent scandal a pornit tot de la atribuțiile președintelui. Liderul PSD Liviu Dragnea a anunțat că Guvernul condus de Viorica Dăncilă a aprobat un memorandum privind mutarea amasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim. Însă și în acest caz era vorba de o atribuție a președintelui. Potrivit legii fundamentale, ”preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice”.

 

Scurt istoric al Constituției din 2003

 

Constituția actuală datează din 2003, când PSD,  partid care avea majoritatea parlamentară, a dorit ca România să fie o republică semiprezidențială. Președinte al României era Ion Iliescu. Social-democrații mizau pe faptul că succesorul său va fi Adrian Năstae, la aceea vreme premier, iar viitorul prim-ministru va fi tot de la PSD.  În consecință, social-democrații au majorat mandatul președintelui de la patru la cinci ani și  l-au tratat pe șeful statului ca parte a puterii executive, păstrând majoritatea atribuțiilor conferite de Constituția din 1991.

Comentarii

loading...