Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Paradă românească la Cernăuți (Foto: Mihai Diac)

Sub masca unei reforme administrative, se pregătește asimilarea românilor din Ucraina

Planul de reorganizarea administrativă a Ucrainei va include așezărilor de români în districte cu populație majoritar ucraineană, în care românii ar deveni, astfel, minoritari.

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 08.07.2020 - 00:23

Guvernul de la Kiev a pus în dezbatere publică, până la data de 17 iulie, un proiect de reorganizare administrativ – teritorială a Ucrainei.

Cei mai mulți etnici români din Ucraina trăiesc în nordul Bucovinei și în Ținutul Herței. Aceste două zone istorice ale României, pierdute în anul 1940 în favoarea URSS, sunt acum denumite în Ucraina, din considerente politice, “Bucovina de Nord” sau, și mai vag, „regiunea Cernăuți”. Etnicii români sunt acum majoritari în patru raioane din această regiune: Noua Suliţă, Herţa, Hliboca și Storojineţ. De exemplu, în Herța, românii reprezintă 90 la sută din populație, iar în Noua Suliță, vorbitorii nativi de limbă română (inclusiv cei înregistrați ca moldoveni) depășesc 60 la sută din populație.

În cadrul acțiunilor de pregătire a reformei administrative a Ucrainei, Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina a cerut Guvernului de la Kiev printr-un memoriu, ca aceste patru raioane din regiunea Cernăuți să fie incluse într-o singură unitate administrativ – teritorială. Astfel, noul district din vestul Ucrainei ar avea populație majoritar românească, ceea ce ar corespunde și situației existente în acest moment în cele patru raioane din regiunea Cernăuți. 

Apelul din data de 28 mai 2020 a fost transmis de Consiliul Național al Românilor din Ucraina (CNRU) – o uniune a peste 20 de asociații, organe de presă și edituri, centre culturale românești din regiunile Cernăuți, Transcarpatia, Kiev și Odessa, informa site-ul www.obiectivdesuceava.ro.

Totuși, până acum, proiectul de reformă teritorială separă aceste patru raioane românești, urmând a le incluse în districte separate, mai mai ca actualele raioane. Întrucât în viitoarele districte populația majoritară ar fi ucraineaă sau rusofonă, etnicii români ar deveni minoritari, și-ar putea apăra mult mai greu drepturile și ar fi mult mai ușor de asimilat.

„Includerea artificială a teritoriului locuit compact de minoritatea românească în componența unor macro-raioane diferite va duce la o asimilare forțată, fapt ce intră în contradicție cu obligațiile internaționale asumate benevol de Ucraina. Menționăm că în contextul nerezolvării problemei privind predarea în limba maternă în școlile minorităților naționale, creată de guvernarea anterioară, în loc să se dezamorseze starea conflictuală, scenariul care se conturează poate deveni un motiv pentru agravarea situației interetnice într-un ținut cunoscut ca fiind tolerant”, subliniază memoriul înaintat de comunitatea românilor din Ucraina.

Reforma administrativ-teritorială a teritoriului Ucrainei a început în anul 2015 și urmează să se încheie în acest an, înainte de alegerile locale din toamna anului 2020. Se poate presupune că reforma a fost lansată de Guvernul de la Kiev ca o ripostă la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, în anul 2014, pentru a aminti că Crimeea continuă să fie, juridic, și în noua organizare a statului, un teritoriu al Ucrainei. Reforma administrativă se desfășoară simultan cu discuțiile privind noua Lege a educației, a cărei aplicare a fost amânată în Ucraina sub presiunea unor țări occidentale.

În regiunea Cernăuți, 12,5 la sută din populație s-a declarat de etnie română. Prin noua schemă de organizare, din cele 11 raioane actuale ale regiunii vor rămâne doar trei, cu reședințe în orașele Cernăuți, Storojineț și Hotin.

Acum mai puțin de o lună, site-ul http://lyberti.com prezenta o opinie a lui Ruslan Bortnik, politolog și director al Institutului ucrainean de analiză și gestionare a politicilor, care afirma următoarele: „Se pare că autoritățile au reușit cu adevărat să ajungă la un acord cu maghiarii, bulgarii și românii în ceea ce privește reorganizarea administrativ-teritorială a raioanelor. Vom avea zone în care grupurile etnice, chiar dacă nu vor fi dominante, vor forma baza politică și economică. Probabil a fost găsit un compromis, în schimbul absenței modificărilor la legislația lingvistică privind aceste minorități. Potrivit informațiilor mele, o astfel de divizare este percepută pozitiv în Bulgaria, Ungaria și România și poate reprezenta o concesie în problema lingvistică, care este acută pentru guvernul ucrainean și care nu poate fi soluționată din cauza împotrivirii radicalilor de dreapta”.

Spre deosebire de români, pe care îi așteaptă o înglobare în regiuni cu populație majoritar ucraineană, etnicilor maghiari și bulgari din Ucraina li se respectă identitatea. Astfel, în regiunea Transcarpatia, raionul Beregovo va încorpora și raionul Vinogradov și va avea populație majoritar maghiară, iar în sudul Basarabiei (trei județe care acum fac parte din Ucraina), raionul Bolgrad va avea o populație majoritar bulgară.

Totuși, acum o lună și jumătate, potrivit site-ului www.info-sud-est.ro, Ucraina și Bulgaria au ajuns aproape în conflict deschis, din cauza modului în care Ucraina dorește să reorganizeze sudul Basarabiei. Potrivit acestei surse, deputaţii din Parlamentul de la Sofia se tem că împărţirea şi reorganizarea raionului Bolgrad şi a raioanelor vecine din regiunea Odessa vor avea un impact foarte grav asupra celor peste 300.000 de etnici bulgari care trăiesc în acea zonă.

Interesant este și faptul că, din actuala regiune Transcarpatia, raioanele Rahău și Teceu, care fac parte din nordul Maramureșului istoric, ar urma să fie unite într-un singur macro-raion și astfel, chiar dacă populația românească nu este majoritară în aceste două raioane, "măcar nu va fi divizată", notează site-ul www.obiectivdesuceava.ro.

Păstrarea, într-o anumită măsură, a coeziunii comunităților etnice ale ungurilor și ale bulgarilor a fost permisă de autoritățile Ucrainei ca urmare a presiunilor venite de la Budapesta și de la Sofia.

De remarcat este faptul că în Ucraina există politicieni care consideră că minoritarilor maghiari li s-au făcut deja prea multe concesii și că această situație îi poate încuraja și pe etnicii români. „Astăzi – Ungaria. Mâine aceleași revendicări le poate înainta și România", avertiza, acum o lună, Taras Bilan, deputat în Consiliul Orășenesc Ternopil, citat de site-ul http://lyberti.com.

România e mult mai rezervată în demersurile ei de a apăra interesele etnicilor români din Ucraina. Totuși, până la alegerile din toamna anului 2020 (și din România, și din Ucraina), ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ar urma să ajungă în vizită la Kiev. Despre șeful Diplomației române se știe că e un bun negociator în chestiuni legate de Ucraina, cea mai cunoscută dintre victoriile sale fiind tranșarea în favoarea României a litigiului privind platoul continental din jurul Insulei Șerpilor.

 

Câți etnici români mai trăiesc în prezent în Ucraina?

Conform recensământului din anul 2001, 258.619 de cetățeni ai Ucrainei s-au declarat moldoveni iar alți 155.130 de cetățeni ucraineni s-au declarat români.

Ce face Guvernul de la București pentru românii din Ucraina?

În orașul Cernăuți funcționează un Consulat General al României, iar ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, urmează să vină în vizită la Kiev.

 

“Am avut tot timpul analize legate şi de Federaţia Rusă şi de Ucraina, pot spune că Ucraina a fost întotdeauna mult mai agresivă la adresa României decât a fost Federaţia Rusă”

Traian Băsescu,

Fost președinte al României

'În Ucraina avem o situaţie dramatică a românilor din sudul Basarabiei, din regiunea Odessa, o situaţie dramatică a celor din nordul Bucovinei, în Ţinutul Herţa, unde este o presiune asimilaţionistă extrem de puternică”

Eugen Popescu,

Președintele Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni

Comentarii

loading...