Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Steagul secuiesc, pe stema României

Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a cerut autorităților ungare măsuri sporite de securitate la Ambasada României de la Budapesta, menite să asigure integritatea și inviolabilitatea sediului misiunii.

Rl online 0 comentarii

Actualizat: 15.01.2018 - 18:51

Solicitarea vine la doar o zi după ce mai mulți membri ai Mișcării celor 64 de Comitate au acoperit placa de pe fațada Ambasadei cu steagul secuiesc.

Șeful diplomației române a atras atenția asupra faptului că Ambasada nu este păzită, dar a precizat că securitatea și funcționarea instituției nu au fost afectate. “Personalul Ambasadei știe că se bucură de imunitate, potrivit convențiilor internaționale, își face treaba în condițiile care sunt cele mai bune posibile. Nu trebuie să fie nimeni speriat, nu a intrat nimeni în Ambasadă”, a dat asigurări Meleșcanu. În urma acestui incident, ministrul de Externe a mai decis să-l cheme pe ambasadorul Ungariei la București pentru a discuta despre situația creată. În același timp, Ministerul Afacerilor Externe  (MAE) a calificat gestul activiștilor maghiari drept unul de natură “provocatoare” și a condamnat “producerea unor astfel de incidente care au ca scop defăimarea simbolurilor naționale”.

Specialiști în Relații Internaționale au analizat pentru “România liberă” gestul extremiștilor  maghiari și întregul context politic creat.

Radu Cucută, doctor în Relații Internaționale și cadru universitar  în cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA), consideră că “gestul celor din Mișcarea celor 64 de Comitate face parte din arsenalul tradițional de provocări la care recurg aceste mișcări”. “Este o replică minoră la declarațiile premierului Mihai Tudose. Acest gest, cât și declarația premierului nu fac bine relațiilor bilaterale, dar nu cred că ar trebui să privim prea mult la acest incident. Nu consider că acest gest va influența relațiile bilaterale chiar dacă oferă o anumită muniție pentru viața politică internă atât de la București, cât și de la Budapesta. Există o dimensiune a relațiilor dintre România și Ungaria mult mai importantă, există foarte multe lucruri care leagă aceste două țări”, a declarat Radu Cucută.

De asemenea, Radu Ungureanu, doctor în Relații Internaționale și cadru didactic în cadrul SNSPA, crede “că tot ceea ce s-a întâmplat nu are legătură neapărat cu autonomia, cât mai ales cu situația politică din România și Ungaria”. “Ne putem aștepta la viitoare gesturi de acest fel, e posibil să mai apară, dar cred că, la nivel interguvernamental, se vor înregistra mesaje de explicare a declarației premierului Mihai Tudose. Personal, nu înțeleg cum un prim-ministru a putut face o asemenea declarație.  E de așteptat ca partea română să facă gesturi de reconciliere și sper că va găsi mijloacele diplomatice de detensionare a situației”, a spus Radu Ungureanu.

Supărare mare la Budapesta

Gestul extremiștilor din Mișcarea celor 64 de Comitate vine pe fondul recentelor tensiuni apărute între București și Budapesta. Cu o săptămână în urmă, principalele formațiuni politice ale comunității maghiare – Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) și Partidul Civic Maghiar  (PCM) au adoptat o rezoluție prin care au cerut autonomia Ținutului Secuiesc. Premierul Mihai Tudose a reacționat cu o declarație ce a avut darul de a încinge spiritele la Budapesta. “Nici nu poate fi vorba de autonomie”, a spus Tudose și a avertizat că “dacă steagul secuiesc va flutura pe instituțiile de acolo, toți vor flutura lângă steag”. “Această declaraţie duce cu gândul la cele mai întunecate şi barbare perioade ale secolului XX şi denotă o agresivitate de nepermis pentru un şef de guvern al unui stat care se consideră european”, a declarat Balázs Hidvéghi, directorul de comunicare al primului-ministru din Ungaria. Oficialul maghiar a adăugat că spusele premierului român “întrec orice măsură, sunt nemaiîntâlnite în politica europeană şi au fost întipărite definitiv în mintea şi sufletul fiecărui maghiar”. Şi Péter Ungár, liderul partidului de opoziţie LMP, a afirmat că în 2018 o asemenea afirmaţie este de nepermis. Totodată, acesta l-a somat pe ministrul ungar de Externe să transmită, de urgenţă, o notă verbală ambasadei României de la Budapesta şi să se folosească de toate căile diplomatice pentru ca premierul român să prezinte, de îndată, scuze. Și liderii UDMR s-au arătat deosebit de iritați. „Având un mesaj caracteristic Evului Mediu, premierul Tudose a jignit și a amenințat comunitatea maghiară din Secuime”, a reacționat Porcsalmi Balint, președintele executiv al Uniunii, iar președintele formațiunii, Kelemen Hunor, i-a cerut prim-ministrului “să-și retragă imediat declarația și să își ceară scuze public”. Contactat de “România liberă”, Kelemen Hunor nu a dorit, ieri, să facă vreun comentariu cu privire la incidentul de la Budapesta.

 

Tentativă de atentat în secuime

„Mişcarea de Tineret 64 de Comitate“ este o organizaţie extremistă care militează pentru refacerea Ungariei Mari, cea care includea şi Transilvania. Organizaţia are deviza „Credinţă, loialitate, curaj“. Bazele formaţiunii au fost puse de către Toroczkai Laszlo, la Szeged (Ungaria), în anul 2001. Numele organizaţiei provine de la cele 64 de comitate în care era împărţită Ungaria înainte de Tratatul de la Trianon (1919).

În urma acţiunilor desfăşurate în România, preşedintele formaţiunii, Zagyva Gyorgy Gyula, a fost declarat, în 2014, indezirabil de autorităţile române. Un an mai târziu, extremistul maghiar a câştigat procesul cu statul român şi a revenit în România, pentru a consolida mişcarea. În statutul depus la instanţă, asociaţia se ocupă de „apărarea drepturilor comunităţilor minoritare maghiare atât în faţa autorităţilor române, cât şi în faţa forurilor internaţionale”, „valorificarea drepturilor de autodeterminare a maghiarilor din Ardeal” şi „prezentarea nelegiuirilor care au fost cauzate ca urmare a încheierii Tratatului de Pace de la Versailles, la sfârşitul Primului Război Mondial“.

În 2015 autorităţile au reţinut un lider local al Mişcării celor 64 de Comitate, suspectat că intenţiona să detoneze un dispozitiv exploziv improvizat la Târgu Secuiesc  pe parcursul manifestărilor de Ziua Naţională a României. Reprezentanții Mișcării s-au disculpat susținând că autorităţile „nu au găsit niciun dispozitiv exploziv care putea fi folosit în modul imaginat de SRI“. SRI a alcătuit o listă a extremiştilor maghiari, membri ai Mişcării de Tineret 64 de Comitate, care reprezentau un real pericol pentru siguranţa naţională. Printre aceştia se numără Toroczkai Laszlo, Zagyva Gyorgy Gyula, dar şi Csibi Barna, cel care a devenit celebru după ce a spânzurat o păpuşă cu chipul lui Avram Iancu.  Extremiştii Szocs Zoltan şi Beke Istvan, lideri ai grupării „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate“ (HVIM) din Transilvania, au fost condamnați în 2017 de Curtea de Apel Bucureşti la 10 luni şi 8 zile, respectiv 11 luni şi 6 zile închisoare cu executare, în dosarul în care sunt acuzaţi că intenţionau să detoneze un dispozitiv exploziv improvizat la manifestările de 1 Decembrie 2015 de la Târgu Secuiesc. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel. Tot la acea dată Curtea de Apel Bucureşti a decis în 2017 că gruparea „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate“ (HVIM) din Transilvania are un caracter fascist, xenofob şi rasist.

Alina Voaideș

Comentarii

loading...