Senatul a adoptat, marți, în calitate de Cameră decizională, legea privind statutul judecătorilor și procurorilor (303/2004). Au fost înregistrate 80 de voturi ”pentru” din partea PSD, ALDE și UDMR după ce PMP, USR și PNL au părăsit sala de plen în semn de protest.
În timpul dezbaterilor generale, senatorii USR au protestat de la tribuna sălii de ședință, în timp ce Tăriceanu ținea un discurs despre proiectul de lege. De asemenea, senatorii USR au adus niște mânuțe galbene pe care scria ”Toți pentru justiție”. Ei adus și un proiector și au afișat imagini de la proteste. Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE), a suspendat ședința de plen, pe care a reluat-o după zece minute.
Strategia PSD
Inițial, senatorii votaseră să aibă program până la ora 14.00, pentru că la aceea oră era convocat plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților pentru discutarea proiectului de buget pe anul 2018. Șeful senatorilor PSD, Șerban Nicolae, a cerut prelungirea programului Senatului până la finalizarea statutului magistraților, propunerea fiind adoptată de plen. Senatorii Opoziției au atras atenția că Birourile Permanente reunite votaseră convocarea plenului reunit pentru ora 14.00, afirmând că vor să participe la ambele ședințe. Tăriceanu a dat asigurări verbale că ședința pentru buget nu va începe fără senatori. Anunțul verbal făcut de președintele Senatului nu are nicio valoare juridică. Regulamentul ședințelor comune prevede expres că Birourile Permanente reunite stabilesc ”data și ora ședințelor comune”. Cu toate acestea, plenul comun a fost amânat până la ora 17.00 pentru a se aștepta finalizarea ședinței Senatului.
PNL și USR părăsit sala, anunțând că vor sesiza CCR pentru încălcarea Regulamentului. Senatorul PNL Mario Oprea a explicat că plenul Senatului nu poate încălca o decizie a Birourilor Permanente Reunite, care au hotărât ca de la ora 14.00 să aibă loc o şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru dezbaterea proiectului de lege a bugetului pentru 2018.
În absența Opoziției, dezbaterile s-au desfășurat rapid, pentru că majoritatea amendamentelor respinse aparțineau PNL și USR.
Amendamente acceptate
Legea a fost modificată, pe ultima sută de metri, printr-o serie de amendamente propuse de șeful senatorilor PSD, Șerban Nicolae. Senatorii au decis că statul de îndreaptă obligatoriu împotriva magistratului care a comis eroarea judiciară, reluând un amendament care fusese respins de Comisia specială. „Eroarea judiciară atrage răspunderea judecătorilor şi procurorilor doar în ipoteza în care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă”, se arată la aliniatul reformulat de Şerban Nicolae.
”După ce prejudiciul cauzat de o eroare judiciară a fost acoperit de stat, Ministerul Finanțelor Publice se întoarce în mod obligatoriu pe cale judiciară împotriva judecătorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciară”, prevede amendamentul.
Unul dintre amendamente prevede că preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere la Parchetul Genral, DNA și DIICOT, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Acum, preşedintele nu este limitat la un singur refuz. Prevederea în vigoare fusese păstrată de Camera Deputaților, dar a fost modificată, luni, de Comisia specială pentru legile justiției, condusă de Florin Iordache (PSD), la propunerea lui Șerban Nicolae.
UDMR, vot decisiv pentru diluarea legii ANI
Senatul a aprobat, în calitate de for decizional, legea prin care interdicţiile aplicate aleşilor pe baza rapoartelor Agenției Naționale de Integritate (ANI), care au constatat nerespectarea prevederilor privind conflictul de interese, între 2007 și 2013, încetează de drept. Proiectul a fost aprobat cu 77 de voturi pentru și 33 împotrivă și va fi trimis președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea legii ANI este lege organică și trebuia să fie votată în plenul Senatului de 69 de parlamentari pentru a fi adoptată, din totalui de 136. PSD şi ALDE nu deţin în Senat o majoritate care să le permită adoptarea legilor organice, întrucât cele două formaţiuni au împreună doar 68 de senatori. Astfel, pentru adoptarea modificării aduse Legii ANI PSD şi ALDE au fost nevoite să apeleze la voturile UDMR.
Potrivit unei statistici întocmite de ANI, 675 de parlamentari sau aleși locali ar putea scăpa de cercetările ANI, după modificarea actului normativ.
Pași procedurali
Atât legea ANI cât și legea privind statutul magistraților au fost adoptate prin procedură de urgență, motiv pentru care PNL și USR au la dispoziție două zile pentru a se adresa Curții Constituționale (CCR). În cazul în care CCR respinge un act normativ, Parlamentul are la dispoziție 45 de zile pentru a aplica decizia CCR. În cazul în care CCR declară constituțional un act normativ, proiectul va merge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Șeful Statului poate cere, o singură dată, reexaminarea actului normativ. Președintele se poate adresa și el CCR.
Tudose nu vrea ordonanță pentru Codul Penal
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat, în faţa comisei speciale pentru legile Justiţiei că Directiva Parlamentului European privind prezumţia de nevinovăţie trebuie transpusă, iar dacă Parlamentul nu o va face, Guvernul va fi ”îndreptăţit” să emită o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codurilor penale. Toader a jusitificat această variantă prin faptul că termenul de transpunere a Directivei este aprilie 2018. Ministrul Justiţiei a mai afirmat că este necesar ca sintagma ”suspiciuni rezonabile” să fie înlocuită cu ”probe temeinice”, obținând un ”Da” hotărât din partea deputatului PSD, Cătălin Rădulescu, condamndat la un an și jumătate de închisoare pentru dare de mită.
La scurt timp, însă, au apărut informații neoficiale potrivit cărora Guvernul Mihai Tudose nu intenționează să emită o ordonanță de urgență privind modificarea Codului penal.
Comisia specială pentru legile justiției a avut, ieri, dezbateri generale pe propunerile de modificare a Codului Penal și a Codului de procedură penală. Amendamentele urmează să fie discutate și supuse la vot astăzi.
Unul dintre aceste amendamente interzice orice comunicare publică referitoare la dosarele aflate în curs de urmărire penală şi de judecată. Amendamentele PSD-ALDE, depuse săptămâna trecută, vizează printre altele limitarea mijloacelor de probă, restrângerea cazurilor de arestare preventivă sau a posibilităților de extindere a urmăririi penale, participarea suspecților la audieri.
