Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Victor Ponta a aprobat o serie de acte normative controversate

„Statul paralel“ s-a strecurat pe ușa din dos a Guvernului Ponta

Fostul premier Victor Ponta a creat un grup anticorupție care a preluat, treptat, o parte din atribuțiile CSAT. În noul for creat au fost introduse atât SRI și DNA, alături de mai multe ministere, ajungându-se inclusiv la formarea de echipe mixte, în subordinea lui Gabriel Oprea

Share

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 23.04.2018 - 16:27

Pe 7 mai 2012, Victor Ponta devenea premier al României, promițând, printre altele, că va lupta cu ”regimul” președintelui Traian Băsescu, pe care îl acuza că se află în fruntea unui ”stat polițienesc”.

Pe 23 mai 2012, Ponta a emis o decizie (272/2012) privind înființarea unui comitet interministerial pentru combaterea corupției și a criminalității organizate. Comitetul era condus de ministrul Administrației și Internelor, la acea vreme Ioan Rus (PSD). Din comitet urmau să facă parte reprezentanți ai MAI, Ministerului de Externe, Ministerului Finanțelor, prin ANAF, Ministerului Justiției, Ministerului Public sau Oficiului Național pentru Prevenirea Spălării Banilor (ONPSB).  Chiar dacă forul era constituit la nivel guvernamental, printr-un articol era strecurat și Serviciul Român de Informații (SRI), aflat în subordinea președintelui Traian Băsescu. ”În cadrul Comitetului își desfășoară activitatea subgrupul aferent luptei împotriva evaziunii fiscale și a contrabandei, din care fac parte reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Justiției, Ministerului Public și ai Serviciului Român de Informații”, se menționează în articolul respectiv. George Maior, șeful din acel moment al SRI, este naşul de cununie al lui Victor Ponta şi Daciana Sârbu, iar ulterior le-a botezat copilul.

 

Apare și Gabriel Oprea în peisaj

 

Între timp, USL a câștigat alegerile parlamentare din 2012 și, în decembrie, se for-mează Guvernul Ponta 2. Ministru de Interne este numit Radu Stroe (PNL). Liderul UNPR, Gabriel Oprea, devine vicepremier în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale.

În iunie 2013, Ponta emite o altă decizie (233/2013) privind înfiinţarea ”Grupului interministerial strategic pentru prevenirea şi combaterea macro-criminalităţii ce afectează siguranţa cetăţeanului şi funcţionarea instituţiilor publice”. Noul Grup, denumit prescurtat GIS, va cuprinde reprezentanții ministerelor introduse în ecuație încă din 2012.  GIS funcționează în subordinea prim-ministrului și în coordonarea viceprim-ministrului cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, se afirmă în decizie. În acest fel, Oprea a devenit șeful acestui grup, în dauna lui Radu Stroe (PNL), pe fondul tensiunilor din USL dintre social-democrați și liberali. Mai mult, Ponta introduce un nou articol care va permite și de data aceasta participarea șefilor serviciilor secrete. ”La lucrările GIS participă, ca invitați permanenți, reprezentanți ai instituțiilor publice cu atribuții în domeniul siguranței naționale”, mențio-nează noua decizie.

Noul organism era definit din start ca având o arie vastă de acțiune. ”În înțelesul prezentei decizii, macro-criminalitatea reprezintă activitățile -infracționale circumscrise criminalității organizate - interne sau transfrontalie-re –, macro-criminalității -economico-financiare, spălării banilor, finanțării terorismului, marii corupții sau altor fapte ilicite, care prin modul de operare sau consecințe pun în pericol grav ordinea publică, credibilitatea și/sau autoritatea instituțiilor de aplicare a legii”, se menționează în decizie.  

 

Invitații lui Ponta și Oprea

Prima reuniune a GIS, în noua formulă, a avut loc în septembrie 2013, potrivit unui comunicat al Guvernului. La reuniune, premierul Victor Ponta a subliniat faptul că ”scopul acestui demers îl reprezintă o mai bună funcționare și coordonare a instituțiilor statului în acest domeniu și obținerea unor rezultate concrete într-o perioadă cât mai scurtă”. Potrivit listei prezentate de Guvern, la întâlnirea convocată de Ponta și Oprea au participat - în calitate de invitați - George Maior (directorul SRI), Teodor Meleșcanu (directorul SIE), Marcel Opriș (directorul STS), Lucian Pahonțu (directorul SPP), Mircea Dușa (MApN), Tiberiu Nițu (procuror general), Bogdan Licu (prim-adjunct al procurorului general), Horia Georgescu (președintele ANI), Dan Radu Rușanu (președintele ASF), Bogdan Olteanu (viceguvernator al BNR). “De asemenea, la Adunarea regională a GIS au fost prezenți secretari de stat și șefii inspectoratelor generale din MAI, precum și reprezentanți la nivel teritorial ai Ministerului Afacerilor Interne, Parchetelor, Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Serviciului Român de Informații, precum și prefecții din județele Arad, Bihor, Brașov, Caraș-Severin, Covasna, Harghita, Mureș, Satu Mare și Timiș“,  se menționează în comunicat.

”Îmbunătățirea schimbului de informații interinstituțional și orientarea aparatului operativ pentru identificarea persoanelor și firmelor implicate și a modalităților de acțiune ilegală circumscrise macro-criminalității se vor realiza prin recalibrarea unor activități și flexibilizarea structurii organizaționale a GIS“, a fost obiectivul fixat de vicepremierul Gabriel Oprea. Un alt comunicat din octombrie 2013 menționează că reuniunea GIS s-a desfășurat sub conducerea lui Gabriel Oprea. Comunicatul nu mai menționează nume de participanți, ci doar de instituții - MApN, SRI, SIE, SPP, STS, Ministerul Public și ANI. ”Membrii Grupului au apreciat iniţiativa constituirii la nivel guvernamental a unei platforme interinstituţionale prin intermediul căreia prevenirea şi combaterea formelor de manifestare a macro-criminalităţii vor fi abordate multidimensional”, se afirmă în document.

 


Cum au apărut echipele mixte

 

Pe 26 iunie 2014, Guvernul Victor Ponta adoptă o nouă hotărâre (535/2014) privind înfiinţarea ”Grupului interministerial strategic pentru creşterea capacităţii de acţiune a instituţiilor guvernamentale în prevenirea şi combaterea criminalităţii ce se circumscrie ameninţărilor în ­domeniul securităţii naţionale”. 

 De fapt, vechiul GIS se transformă în noul GIS, aceeași instituție, cu atribuții sporite, coordonată tot de vicepremierul Gabriel Oprea. Cea mai importantă modificare a vizat formarea unor echipe mixte, în subordinea lui Gabriel Oprea. “Pentru îndeplinirea obiectivelor, la propunerea viceprim-ministrului pentru securitate naţională, cu aprobarea prim-­ministrului, în cadrul GIS se pot constitui subgrupuri, platforme, birouri operaţionale specializate, echipe în sistem task-force (echipe mixte) sau alte forme de lucru, sub coordonarea operaţională a viceprim-­ministrului pentru securitate naţională, cu respectarea prevederilor legale în vigoare”. ”GIS, ca organism interministerial, va avea rolul strategic de platformă de cooperare, atât pentru structurile guvernamentale cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, cât şi pentru cele de aplicare a legii”, se menționează în expunerea de motive.

 

Reuniune lărgită

 

Prima întâlnire pe baza noilor reguli s-a desfășurat pe 24 iulie 2014, la Brașov. Astfel, la Adunarea regională a Grupului Interministerial Strategic pentru creşterea capacităţii de acţiune a instituţiilor guvernamentale în prevenirea şi combaterea criminalităţii (GIS), coordonată de vicepremierul Gabriel Oprea, au participat, în calitate de invitați, șefii instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale: directorul SRI - George Maior, ministrul Justiţiei - Robert Cazanciuc, procurorul general al PICCJ - Tiberiu Niţu, procurorul-şef al DNA - Codruţa Kövesi, procurorul-şef al DIICOT - Alina Bica, directorul general al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) - Marius Petrescu, preşedintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) - Gelu Ştefan Diaconu, preşedintele Oficiu­lui Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) - Neculae Plăiaşu, potrivit unui comunicat al MAI. Gabriel Oprea a vorbit tocmai despre cooperarea între instituțiile din subordinea Guvernului Ponta și serviciile secrete. ”A fost realizat, astfel, un mecanism prin care instituţiile reprezentate au posibilitatea să interacţioneze eficient. Îmbunătăţirea schimbului de informaţii interinstituţional şi orientarea aparatului operativ pentru identificarea persoanelor şi firmelor implicate şi a modalităţilor de acţiune ilegală circumscrise macrocriminalităţii se vor realiza prin recalibrarea unor activități şi flexibilizarea structurii organizaţionale a GIS”, a precizat vicepremierul.

Directorul SRI, George Maior, a subliniat necesitatea multiplicării de către instituțiile cu responsabilități în domeniul securității naționale a acțiunilor de combatere a economiei subterane, a macro-criminalității, în general, și a evaziunii fiscale în special.

 

Promovarea legii ”Big Brother”

 

Pe 9 ianuarie 2015, GIS a ținut o altă ședință, în contextul atentatelor teroriste din Franța. La reuniune au participat, printre alții,  ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, procurorul general, Tiberiu Niţu, şi şeful SRI, George Maior. În cadrul reuniunii, ministrul Comunicațiilor, Sorin Grindeanu, a prezentat pachetul legislativ privind retenția datelor sau a imaginilor, supranumit ”Big Brother”, de presă. Un pachet legislativ cu conținut similar fusese declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională (CCR). Mai multe ONG-uri, printre ­care APADOR-CH și Miliția ­Spirituală, au acuzat autoritățile că profită de atentatul din Franța pentru a impune modificări legislative care încalcă drepturile omului.

 

GIS, desființat pentru încălcarea Constituției

Pe  15 decembrie 2016, Guvernul Dacian Cioloș a aprobat o hotărâre (955/2016) prin care abroga hotărârea emisă de Victor Ponta pentru înfiinţarea GIS. ”La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, grupurile de lucru, subgrupurile, platformele, birourile operaționale specializate, echipele în sistem task-force (echipele mixte) sau alte forme de lucru, constituite prin acte ale autorităților sau instituțiilor guvernamentale, cu atribuții în prevenirea și combaterea criminalității ce se circumscriu amenințărilor în domeniul securității naționale și care funcționau în cadrul Grupului interministerial strategic își încetează activitatea”, se menționează în document.

 

Explicațiile Guvernului Cioloș

 

În expunerea de motive a hotărârii de anulare se precizează clar că prin hotărârea de înființare a GIS,  emisă de Victor Ponta, s-a încălcat Constituția României. ”În cuprinsul H.G. 535/2014 sunt stipulate atribuții pentru GIS care se regăsesc în responsabilitatea altor instituții. Relevant este art. 4 lit. b) din această hotărâre, care instituie faptul că GIS coordonează activitatea structurilor guvernamentale pentru cunoașterea, prevenirea și înlăturarea riscurilor în domeniul prevenirii și combaterii criminalității ce constituie amenințări în domeniul securității naționale. Or, regimul C.S.A.T. de instituție fundamentală a statului este dat de statutul său constituțional, art. 119 din Legea fundamentală menționând expres rolul său în cadrul autorităților publice, respectiv acela de a organiza și coordona unitar activitățile care privesc  apărarea țării și securitatea națională. Totodată, printre atribuțiile C.S.A.T., astfel cum sunt acestea prevăzute la art. 4 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, se regăsesc și cele privind analizarea și/sau propunerea, potrivit legii, spre promovare, a Strategiei de securitate națională a României și a Strategiei naționale de apărare a țării, respectiv avizarea proiectelor de acte normative inițiate sau emise de Guvern privind securitatea națională”, se menționează în expunerea de motive.

Comentarii

loading...