Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Claudiu Manda (PSD) propune modificarea legislației privind interceptările

SRI – 300.000 de interceptări. Reguli noi, discutate în Parlament

Serviciul Român de Informații a pus în aplicare 311.825 de mandate de interceptare în perioada 2005-2016, potrivit Comisiei SRI. Comisia propune înființarea unei Autorități pentru Interceptări și supervizarea unor operațiuni de către Parlament.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 05.10.2018 - 10:35

Comisia parlamentară de control a activității SRI, condusă de senatorul PSD Claudiu Manda, a elaborat un raport preliminar privind activitatea din ultimul an, în care propune, printre altele, sesizarea Inspecției Judiciare cu privire la dispunerea unui audit la Parchet cu privire la mandatele eliberate și a numărului de persoane interceptate în baza protocolului cu SRI, dar și înființarea Autorității Unice de Interceptare.

”În Româna s-a legiferat prin Hotărâri CSAT. În perioada anului 2004, restrângerea drepturilor și libertăților cetățenilor (în ceea ce privește mandatele de securitate națională), s-a realizat fără temei legal, efectuându-se doar în conformitate cu Hotărârea CSAT nr. 0034/2004, act administrativ”, este premisa de la care pornește analiza Comisiei SRI. ”Pentru evitarea pe viitor a unor situații de acest gen, în care o hotărâre cu carcter administrativ, în acest caz a CSAT, dispune pe o perioadă de vid legislativ, de măsuri care trebuiau reglementate prin lege, considerăm oportună modificarea cadrului legislativ în mod clar și explicit pentru fiecare domeniu de aplicare”.

 

Evoluția interceptărilor

Printre altele, în document se menționează că, printr-o hotărâre CSAT din 2002, au fost adăugate la lege atribuții în plus SRI,  serviciul secret fiind desemnat ca autoritate națională în domeniul Interceptărilor. Această practică a încetat abia în 2016, printr-o decizie a Curții Constituționale. Comisia propune înființarea Autorității Unice de Interceptare, care să fie intermediar între operatorii de telecomunicații și structurile abilitate de lege să solicite sau să pună în aplicare mandatele sau autorizațiiile de interceptare a comunicațiilor.

Comisia spune în raport că ”restrângerea drepturilor și libertăților garantate de Constituție a fost făcută la scară largă, folosind în mod abuziv aceste instrumente legale: mandate de securitate națională, mandate de supraveghere tehnică și ordonanțele procurorilor pe 48 de ore”. În total, în anii 2005-2016 au fost 311.825 de astfel de mandate - securitate națională, supraveghere tehnică și ordonanțe eliberate de procuror pe maxim 48 ore. Între 2005 și 2015, numărul de acte autorizate de supraveghere a crescut de la an la an. S-a pornit de la 5.244 în 2005, s-a atins cifra de 30.624 în 2010, pentru ca în 2015 să fie vorba de peste 51.248 de mandate. În 2016, după decizia Curții Constituționale privind interizicea implicării SRI în dosarele care nu vizează siguranța națională, numărul de autorizări a scăzut la 12.992.

Raportul îl dă dpre exemplu pe Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului, ”care a declarat că a aflat din mass-media despre faptul că a fost supravegheat tehnic timp de 4 luni pentru ca abia ulterior să fie îndeplinite formalitățile legale de notificare”.

 

Notificările, avizate de Parlament

„Din datele pe care le deţinem la Comisie, constatăm că există persoane cărora le-au fost restrânse drepturile şi libertăţile cetăţeneşti prin mandate de supraveghere tehnică pe o perioadă de peste 5 ani. În unele cazuri în care au trecut mai mult de 5 ani de la încetarea mandatului de supraveghere, persoana în cauză nefiind notificată iar dosarul persoanei nefiind înaintat în instanţă. Totodată, am fost sesizaţi asupra faptului că au fost peste 100 de mandate ce conţin nume de parlamentari din registratura 2012-2016 fiind vorba de majoritatea membrilor Guvernului precum şi de cei mai vocali şi importanţi membri ai Parlamentului ce au fost interceptaţi pe mandate de securitate naţională”, se arată în raportul Comisiei SRI.

Comisia SRI propune modificarea legislației în sensul identificării tuturor persoanelor care au fost interceptate și notificare acestora la cel mult doi ani de la expirarea mandatelor de securitate națională sau de supraveghere tehnică dar și introducerea de sancțiuni în legislație în cazul nerespectării obligației de notificare. O altă propunere vizează constituirea unei Comisii, eventual la nivelul ÎCCJ, al CSM sau al Parlamentului, care să avizeze și să decidă excepțiile - infracțiuni la adresa securității naționale, combaterea terorismului, extremismului, precum și alte cazuri complexe. Cu alte cuvinte, parlamentarii ar putea decide, în premieră, cine sunt persoanele notificate și cine sunt cele care nu vor fi notificate. De asemenea, comisia propune sesizarea Inspecției Judiciare cu privire la dispunerea unui audit la Parchet cu privire la mandatele eliberate și a numărului de persoane interceptate.

 

Rolul echipelor mixte

”Informațiile obținute  de către Serviciul Român de Informații, prin mandate de securitate națională, erau transmise, în baza protocolului de colaborare, către Parchetul General și către structurile aflate în subordine și reprezentau fundamentul constituirii echipelor comune/mixte care să contribuie la strângerea de probe, ajungând, astfel, ca informațiile obținute prin mandate de siguranță națională să fie folosite în dosare de urmărire penală”, se afirmă în raport. Practic, SRI a dobândit atribuții și în domenii precum infracțiuni contra patrimoniului, divulgarea secretului economic, deturnarea de fonduri, infracțiuni de corupție sau de spălarea banilor.

Comisia SRI afirmă în finalul raportului că vrea să efectueze controale și să documenteze modul în care s-au cheltuit fondurile publice pentru punerea în executare a mandatelor. ”Nu s-a putut stabili costul total pe care statul român l-a plătit pentru interceptări. Legea nu menționează instituțiile care sunt obligate să suporte cheltuielile de supraveghere a cetățenilor cărora le sunt restrânse exercițiul unor drepturi și libertăți, costurile fiind suportate în exclusivitate de Serviciul Român de Informații, ca autoritate națională în domeniul interceptărilor, deși, în foarte multe cazuri, instituția punea în executare mandate de supraveghere tehnică și pentru alte instituții”, se afirmă în raport.

 

Comentarii

loading...