Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Florin Iordache (Foto: Arhivă)

Senatul dezbate proiectele legilor Justiţiei. Camera Deputaţilor deja le-a aprobat

Comisia parlamentară pentru Legile Justiţiei, condusă de Florin Iordache, discută luni amendamentele depuse la Senat, la proiectele de modificare a celor trei legi ale Justiţiei, informează Mediafax.

Share

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 26.03.2018 - 11:02

Senatul ar putea dezbate şi vota, în şedinţa de luni, legile Justiţiei, reexaminate în Parlament ca urmare a Deciziilor CCR, în calitate de for decizional.

Cele trei legi au fost deja aprobate de Camera Deputaţilor.

Deputaţii au votat, marţi, Legea pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, Legea pentru modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legea pentru modificarea Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM.

Vicepreşedintele Senatului Adrian Ţuţuianu a declarat, după şedinţa de marţi a Biroului Permanent al Senatului, că Legile Justiţiei ar putea fi înscrise pe ordinea de zi a şedinţei de luni sau de miercuri.

„Am avut o şedinţă scurtă de Birou Permanent al Senatului. Ştiţi foarte bine cã astăzi s-au finalizat în cadrul comisiei speciale dezbaterile pe cele trei legi trimise spre reexaminare de preşedinte, 303, 304, 317, din 2004, aşa-numitele Legi ale justiţiei. Ele vor intra în procedura de lucru de la Senat”, a declarat vicepreşedintele Senatului Adrian Ţuţuianu.

El a precizat că senatorii pot depune amendamente până joi, la ora 15.00.

„Ele vor fi colectate toate, transmise membrilor comisiei speciale pentru ca să aibă timpul necesar să le studieze şi, luni, am stabilit termen pentru raport. Dacă comisia specială va da raportul luni, în termen util ele vor fi înscrise pe ordinea de zi a şedinţei de luni, dacă nu pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri, săptămâna viitoare”, a adăugat Ţuţuianu.

Întrebat, el a a adăugat că ”nu e nicio grabă” cu adoptarea legilor Justiţiei.

„Pe legile justiţiei discuţia s-a purtat numai pe textele care au fost declarate neconstituţionale. Sunt câteva texte care au trebuit modificate expres şi câteva care aveau legătură cu textele modificate. În cadrul comisiei aţi vãzut că şi ieri şi azi s-au făcut dezbateri, multe dintre ele au fost adoptate cu unanimitate. Este o stare absolut normală, legiferăm în mod curent şi, dacă vreţi, eficient", a mai spus vicepreşedintele Senatului.

Comisia specială privind justiţia a adoptat, marţi, un raport favorabil atât asupra Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cât şi asupra Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM, cu 13 voturi „ pentru” şi 7 „împotriva”. Comisia specială parlamentară pentru legile Justiţiei a votat, marţi, un amendament la Legea privind statutul magistraţilor, corelat cu un altul al legii privind CSM, prin care preşedintele României este scos din procedura de numire a conducerii ÎCCJ.

La legea privind statutul magistraţilor, 303/2004, s-a votat eliminarea preşedintelui din procedura de numire şefilor instanţei supreme, articolul fiind corelat cu o modificare adusă, luni, legii CSM.

"Alineatul (1) al articolului 53 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de Secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani", este modificarea adusă legii 303.

Comisia specială parlamentară pentru legile Justiţiei a votat, luni, un articol la Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit căruia CSM primeşte atribuţiile de numire şi revocare a conducerii ÎCCJ, iar preşedintele României este eliminat din procedură.

„Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor: numeşte şi revocă din funcţie preşedintel, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţei de Casaţie şi Justiţie”, potrivit formei adoptate de Comisie.

Comisia specială a redefinit eroarea judiciară în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor, stabilind că există eroare judiciară atunci când magistratul, în exercitarea funcţiei, a încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei.

Parlamentarii din Comisia specială au stabilit că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, iar răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcţie, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

Există eroare judiciară atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcţiei: a încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei; sau prin încălcarea în mod vădit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, a soluţionat o situaţie litigioasă contrar realităţii faptice sau juridice ori a produs neregularitate în modul de desfăşurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei., potrivit textului adoptat de comisie.

Personale vătămate se pot îndrepta împotriva statului, reprezentat de Ministerul Finanţelor.

„Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul”, potrivit textului adoptat de comisie.

Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maxim un an de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.

În termen de 2 luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în acţiunea prevăzută de alin. (6), Ministerul Finanţelor Publice va sesiza Inspecţia Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciara a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, potrivit procedurii prevăzute de art. 741 din Legea 317/2004.

Potrivit sursei citate, statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului Inspecţiei Judiciare prevăzut la alin. (7), rezultă că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă. Termenul de exercitare al acţiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecţiei Judiciare.

Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine, în primă instantă, sectiei civile a curţii de apel de la domiciliul pârâtului. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile în cadrul acestei curţi sau la parchetul de pe lângă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului.

Comentarii

loading...