16 C
București
miercuri, 27 martie 2024
AcasăPoliticăScandal monstru între Ministerul Educației și Universitatea București. Vorbe grele din ambele...

Scandal monstru între Ministerul Educației și Universitatea București. Vorbe grele din ambele părți

Reprezentanţii Ministerului Educației aduc critici dure Universităţii Bucureşti, spunând că la această instituţie sunt dezvoltate programe mai degrabă pentru a crea norme pentru cele 1.267 de cadre didactice titulare, decât pentru a răspunde cerinţelor pieţei muncii cu privire la absolvenţi.

Ministerul Educaţiei precizează, în urma informaţiilor apărute în spaţiul public cu privire la criteriile care au stat la baza repartizării locurilor/granturilor pentru studiile universitare de licenţă, master şi doctorat, finanţate de la bugetul de stat în anul universitar 2018 – 2019, că Guvernul a aprobat cifrele de şcolarizare pentru învăţământul superior de stat în anul universitar 2018-2019, după cum urmează: Licenţă – 62.000 locuri finanţate de la bugetul de stat din care 2.000 locuri pentru absolvenţii de licee situate în mediul rural; 5.000 locuri pentru domeniile prioritare de dezvoltare a României;  Master – 35.600 locuri finanţate de la bugetul de stat din care 4.600 locuri pentru domeniile prioritare de dezvoltare a României; Doctorat – 3.000 locuri finanţate de la bugetul de stat, din care 300 locuri pentru domeniile prioritare de dezvoltare a României. Domeniile prioritare de dezvoltare a României, definite în Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 – 2020, respectiv în Strategia Naţională pentru Competitivitate 2014-2020, sunt: bioeconomia, tehnologia informaţiilor şi a comunicaţiilor, energie, mediu şi schimbări climatice, eco-nanotehnologii şi materiale avansate şi sănătatea

Necorelare cu piața muncii

“Numeroase studii şi analize – inclusiv cele realizate în cadrul Raportului de audit al performanţei realizat de Curtea de Conturi a României, Raportului privind analiza funcţională a sectorului învăţământului superior realizat de Banca Mondială, cât şi în cadrul proiectului România Educată – ajung la o concluzie comună şi anume aceea că structura instituţională şi cea a ofertei educaţionale nu sunt corelate cu nevoile pieţei muncii. Din aceste studii reiese că peste 56% dintre programele oferite aparţineau ştiinţelor socio-umaniste (sursa ARACIS, 2017). Urmare a alocării a 8% din locurile la licenţă şi a 12,5% din locurile la programele de studii de master pentru susţinerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României, universităţile care nu aveau în portofoliu preponderent astfel de programe au suferit în acest an o uşoară diminuare a locurilor repartizate. O altă problemă identificată în analizele, rapoartele şi studiile luate în considerare: universităţilor de la buna guvernanţă”, susţine Ministerul Educaţiei.

Dând exemplul Universității Bucureşti, Ministerul Educaţiei spune că în anul universitar 2017 – 2018 instituţia are un portofoliu de 106 programe de studii universitare de licenţă, din care însă 80 de programe au un număr de studenţi bugetaţi cuprins în intervalul 20 – 40 studenţi bugetaţi/an de studiu, 65 programe de studii au un număr de studenţi mai mic de 20 studenţi bugetaţi/an de studiu şi 36 de programe cu mai puţin de 10 studenţi bugetaţi/an de studiu, în condiţiile în care sustenabilitatea financiară impune un minimum de 40 de studenţi/an de studiu. Cu privire la programele de studii universitare de master, cifrele sunt chiar mai îngrijorătoare: în anul universitar 2017 – 2018, Universitatea din Bucureşti are un portofoliu de 190 programe de studii universitare de master, din care însă 44 de programe au un număr de studenţi bugetaţi cuprins în intervalul 20 – 25 studenţi bugetaţi/an de studiu, 144 programe de studii au un număr de studenţi mai mic de  20 studenţi bugetaţi/an de studiu şi 86 de programe cu mai puţin de 10 studenţi bugetaţi/an de studiu, în condiţiile în care sustenabilitatea financiară impune un minim de 25 de studenţi/an de studiu, susţine Ministerul Educaţiei. Cu privire la locurile/granturile finanţate de la bugetul de stat pentru studii universitare de doctorat, din  datele publice ale Universităţii din Bucureşti reiese că din cei 1.551 doctoranzi înmatriculaţi în perioada 2010-2013, doar 726 (46,81%) au obţinut până la această dată titlul de doctor. Pentru restul, Universitatea din Bucureşti a primit doar finanţarea în valoare de 20.366.233 lei, aferentă intervalului 2010-2013.

“Este adevărat că pentru doctoranzii înmatriculaţi în anul 2013, mai există probabilitatea ca aceştia să susţină teza de doctorat în urma prelungirilor şi perioadelor de graţie acordate de legislaţia în vigoare, în timp ce studenţii înmatriculaţi în anul I de studii în anul 2010 au depăşit deja termenul maxim de 7 ani şi au o rată de succes de doar 61% . Cu siguranţă, aceste rezultate nesatisfăcătoare pot fi puse pe seama exigenţei conducătorilor de doctorat din această instituţie de învăţământ superior de prestigiu, dar considerăm că ar fi fost oportun ca această exigenţă sporită să fie aplicată încă de la momentul susţinerii examenului de admitere la studiile universitare de doctorat. Altfel, din analiza datelor publice ale Universităţii din Bucureşti pare mai degrabă că la examenul de admitere poate fi declarat admis oricine, doar cu scopul ca universitatea sa încaseze finanţarea corespunzătoare”, afirmă Ministerul Educaţiei.

“În contextul celor prezentate anterior pentru ciclurile de studii de licenţă şi masterat, deducem că în cadrul Universităţii din Bucureşti sunt dezvoltate mai degrabă programe pentru a crea norme pentru cele 1.267 de cadre didactice titulare, decât pentru a răspunde cerinţelor pieţei muncii cu privire la absolvenţi. Concluzia pare sa fie întărită şi de raportul dintre numărul de cadre didactice titulare şi numărul de norme, raport care este mult sub 0.7 (0,49), limita minimă impusă de ARACIS pentru a acredita programele de studiu ale unei universităţi. Surprinzător, însă, deşi acest raport este de ani buni mult sub limită, ARACIS a acordat acestei instituţii de învăţământ superior, la cea mai recentă evaluare instituţională, calificativul ”, îşi continuă criticile reprezentanţii Ministerului Educaţiei.

Oficialii Ministerului Educaţiei mai susţin că în plus, în perioada 2014-2016, Universitatea din Bucureşti a ajuns să primească pentru studiile universitare de doctorat finanţări-record de până la 23% din întreaga finanţare a universităţii, datorită numărului mare de locuri bugetate atribuite, în condiţiile în care media naţională era de 12-13%. “Un alt element ce trebuie remarcat este legat de numărul relativ scăzut al studenţilor cu taxă  din cadrul acestei universităţi, ceea ce conduce la o diminuare a locurilor bugetate în anii superiori ca urmare a abandonului şcolar, rezultând o irosire de către universitate a locurilor alocate iniţial pentru admitere. În concluzie, repartizarea locurilor/granturilor pentru studiile universitare de licenţă, master şi doctorat, finanţate de la bugetul de stat în anul universitar 2018 – 2019, nu s-a făcut pe criterii politice, Ministerul Educaţiei Naţionale urmărind doar susţinerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României”, adaugă Ministerul Educaţiei.

Amenințarea lui Mircea Dumitru

Rectorul Universităţii Bucureşti, Mircea Dumitru, a anunţat miercuri că va da în judecată Ministerul Educaţiei pentru că a redus, din toamna acestui an, numărul locurilor bugetate în anul I pentru forma de învăţământ cu frecvenţă la universităţile din Consorţiul Universitaria.

El susține – într-un mesaj în care vorbeşte despre “triumful mediocrităţii şi al găştilor politice” – că nu există nicio justificare raţională pentru reducerea numărului de locuri repartizate pentru anul 2018-2019 la toate cele trei studii de licenţă şi că aceasta va afecta foarte mult Universitatea Bucureşti. La doctorat, spune Mircea Dumitru, reducerea va avea un impact de peste 3,6 milioane de lei, în timp ce la master şi la licenţă – 5,4 milioane de lei. El mai afirmă, ironic, că le va recomanda studenţilor să îşi facă masteratul sau doctoratul la tractoare sau la ingineria motostivuitoarelor, “fără ifose de ştiinţe umaniste”, adăugând că, oricum, pentru a conduce România au nevoie doar de o diplomă de inginer “luată de la universităţi de anticameră politică”.

Reduceri de locuri

Universitatea Bucureşti va avea din septembrie un total de 4.250 de locuri pentru anul I, cu 60 de locuri mai puţine decât anul trecut, Academia Naţională de Informaţii Mihai Viteazul din Bucureşti va avea 40 de locuri, cu 43 de locuri mai puţine decât anul trecut, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca va avea 4.790 de locuri, cu 29 de locuri mai puţine decât anul trecut, în timp ce Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi va avea 3.400 de locuri bugetate, cu 25 de locuri mai puţine decât anul trecut, Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE) va avea 2.750 de locuri, cu 20 de locuri mai puţine decât anul trecut, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti (SNSPA) – 735 de locuri, cu 15 locuri mai puţine decât anul trecut.

De asemenea, Academia Forţelor Aeriene Henri Coandă din Braşov va avea în total 159 de locuri, cu 12 mai puţine decât anul trecut, iar Universitatea de Vest din Timişoara va avea 2.105 locuri, cu 10 mai puţine decât anul trecut.

Cele mai citite

Pui vopsit, pentru a părea proaspăt. Avertismentul șefului ANPC. FOTO

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Horia Constantinescu, avertizează, în această dimineaţă, că unele firme vopsesc carnea de pui, pentru a o face să...

Un pod s-a prăbușit la Baltimore. Șase persoane ar fi murit

Căutarea supravieţuitorilor a fost suspendată marţi seară la Baltimore, după prăbuşirea unui pod în portul acestui oraş din estul Statelor, cele şase persoane date...

Ministrul Finanțelor va prelungi plafonarea RCA până la 30 iunie

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat că va prelungi plafonarea tarifelor pentru asigurările RCA (de răspundere civilă auto), plafonare care urma să ia sfârșit...
Ultima oră
Pe aceeași temă