După ce protestele de stradă au forțat Guvernul să retragă două ordonanțe de urgență ce vizau limitarea investigațiilor legate de corupție, a rămas nesoluționată problema asupra modului în care să fie curățată clasa politică, se arată în articolul New Statesman.
Demersurile Ministerului Justiției de a o demite pe Laura Kövesi de la șefia Direcției Naționale Anticorupție (DNA), pe care o acuză de abuzuri repetate, se lovesc de poziția președintelui Iohannis, care cel mai probabil nu va accepta demiterea șefei DNA.
Problema divizează societatea românească, mulți români văzând în instituția DNA singura cale de a scăpa de elita coruptă a clasei politice, în timp ce alții și-au schimbat opinia în urma numeroaselor scandaluri ce au vizat metodele și motivele unor acțiuni ale DNA.
Kövesi nu a prezentat nicio dovadă în sprijinul afirmației sale că înregistrările, în care își instruia subordonații să cerceteze membrii Guvernului pentru a pune presiune asupra acestora pentru că încercau să-i limiteze autoritatea, sunt „aranjate”.
Alte înregistrări, de luna trecută, arată că doi procurori DNA au forțat un martor să fabrice dovezi în 2015 împotriva lui Sebastian Ghiță, un patron media și fost parlamentar, care a fugit din țară anul următor. Martorul, un alt fost parlamentar, a declarat că procurorii l-au amenințat că vor face neplăceri familiei sale dacă nu cooperează, asigurându-l că demersurile lor au fost aprobate de superiori, inclusiv de Kövesi.
Protocoalele secrete
Publicația New Statesman se concentrează pe cele 65 de protocoale secrete între DNA și Serviciul Român de Informații (SRI), precum și cu alte instituții și agenții judiciare și administrative, protocoale ce ridică întrebări cu privire la legalitatea procesului anticorupție.
De exemplu, protocoalele cu Consiliul Superior al Magistraturii, corp responsabil cu reglementarea activității procurorilor și judecătorilor, sunt evident în conflict de interese. O relație secretă cu CSM și cu judecătorii conduce spre favorizarea intereselor DNA și SRI.
Rata condamnărilor, de 90%, justifică aceste temeri. Conform declarațiilor fostului ofițer SRI Daniel Dragomir, DNA are un protocol confidențial și cu agenția de cadastru și imobiliare ANCPI, pentru acces la datele sale, contracte, tranzacții, proprietăți, acorduri de credit, ipoteci, date personale ce nu pot fi date procurorilor decât cu mandat.
Acest acord încalcă nu numai drepturile constituționale din România, dar și Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene.
Toate aceste nereguli alimentează acuzațiile că DNA își bazează dosarele pe dovezi fabricate, intimidare, șantaj, în multe cazuri fiind motivată politic, încălcând regulile democratice, constituționale, ale cetățenilor, nerespectând separarea puterilor în stat.
Relația DNA-SRI aduce aminte de Securitate
Cel mai problematic dintre toate protocoalele DNA este cel cu SRI, pentru că aduce aminte de brutalitatea fostei Securități, poliția secretă din era comunistă. Cuplul DNA-SRI manipulează sistemul judiciar, serviciul de informații oferind suportul tehnic pentru înregistrări și exercitându-și influența asupra tribunalelor, când dosarele DNA sunt judecate, ceea ce încalcă evident drepturile constituționale.
Anul trecut, fostul director SRI George Maior a recunoscut că are o întreagă rețea de informatori în mass-media din România, cu ajutorul cărora se fac „dezvăluiri” ce influențează unele dosare sensibile.
Pentru ca procesul anticorupție să se desfășoare în conformitate cu legile, sunt necesare unele reforme. Însă scena politică este divizată de partizanat și neîncredere, iar organismele internaționale nu sunt cu adevărat interesate să reglementeze procesul anticorupție din România.
Comisia Europeană monitorizează neglijent evenimentele și nu pare a-și face probleme că se încalcă standardele justiției, nici nu-și pune întrebări cu privire la rolul serviciilor secrete în dosarele DNA.
SUA, pe de altă parte, văd în România un partener important pentru securitate în sud-estul Europei, unde intenționează să instaleze scutul antirachetă. Ultimul lucru la care vrea să se gândească este procesul anticorupție din România.
După aproape 30 de ani de luptă anticorupție, România se află în postura de a găsi soluții și la „statul paralel” ce s-a dezvoltat pe lângă cel de drept. Și va trebui să găsească soluții și pentru corupție și pentru „statul paralel“.
