Declaraţiile vin în contextul în care premierul Dăncilă a spus că legea a fost iniţiată de Guvernul Cioloş, fiind o decizie neinspirată.
„Legal vorbind, se poate iniţia fie o măsură care să abroge această lege, însă trebuie să ştim că dacă legea aceasta va fi abrogată pentru persoanele care se află astăzi în închisoare, în executarea unei pedepse, indiferent de abrogarea legii, pentru că legea aceasta a recursului compensatoriu este o lege de drept penal substanţial, va continua să li se aplice această lege, ca pe principiul legii penale mai blânde.
Deci se poate face abrogarea, care va avea efecte numai pentru viitor (…), se poate modifica această lege. Deci efectele pot fi controlate numai pentru viitor. Ce este bine să reţinem este că legea aceasta care a fost modificată într-un mod fundamental produce nişte efecte, pe care nu le putem corecta.
Nu există măsură astăzi pe care s-o adoptăm şi care să ne facă să revenim la punctul zero”, a declarat Raluca Prună, miercuri la RFI.
Aceasta a adăugat că declaraţia premierul este lipsită de asumarea responsabilităţii, precizând că proiectul de lege a fost adoptat în perioada Guvernului Grindeanu, tot în perioada coaliţiei PSD-ALDE.
„Declaraţia mi se pare în primul rând lipsită de o asumare a responsabilităţii. Premierul Dăncilă face parte dintr-un Guvern susţinut de coaliţia PSD-ALDE şi realitatea este că această coaliţie PSD-ALDE, prin Guvernul său Grindeanu a adoptat acest proiect de lege, l-a trimis în Parlament şi după aceea a urmat calea parlamentară (…). În Parlament, proiectul acesta de lege a fost modificat de aşa natură, s-au modificat condiţiile şi s-au făcut mult mai flexibile”, a completat Raluca Prună.
Ea a precizat că „în varianta iniţială ar fi ieşit aproximativ 1.700 de persoane, iar acum, potrivit datelor pe care le vedem, au ieşit peste 11 mii”.
Chestionată de ce au beneficiat de această lege şi deţinuţii care au comis infracţiuni cu violenţă, Prună a spus că legea nu făcea nicio distincţie între infracţiunii, nici în versiunea iniţială, nici în cea adoptată.
„Legea nu distingea, nici în varianta iniţială, nici în varianta adoptată nu se făcea vreo distincţie în funcţie de infracţiuni şi vă explic şi de ce, că poate nu este uşor de înţeles de ce infracţiunile cu violenţă nu au fost exceptate.
Legea aceasta a fost iniţiată ca urmare a unei obligaţii pe care România o are în urma numeroaselor condamnări la CEDO, pentru condiţii precare de detenţie. Condamnările acestea s-au pronunţat de Curte în situaţii individuale, indiferent de infracţiunea pe care o săvârşise persoana care s-a plâns la Curte. Şi atunci, în aplicarea unei măsuri compensatorii, proiectul de lege trebuie să se adreseze tuturor. Condiţia de precaritate nu ţine seama, în opinia Curţii, de infracţiunea pentru care persoana este condamnată. Deci răspunsul este: nu se distinge între infracţiuni”, a explicat fostul ministru al Justiţiei în Cabinetul Cioloş.
Premierul Viorica Dăncilă a declarat, marţi la Strasbourg, că recursul compensatoriu a fost iniţiat de Cabinetul Cioloş, fiind o decizie „neinspirată”. Dăncilă a adăugat că va discutat cu ministrul Tudorel Toader pentru a analiza efectele acestuia şi pentru a lua o decizie în acest sens.
„După cum ştiţi această lege a recursului compensatoriu a fost iniţiată de Guvernul condus de Dacian Ciolos şi cred că a fost o decizie neinspirată la acel moment. Mâine mă voi întâlni cu ministrul Justiţiei tocmai pentru a luă o decizie, care au fost efectele acestei legi astfel inmcat decizia noastră să reflecte realitatea în România şi lucrurile care s-au întâmplat să nu mai aibă loc. Nu pot să iau o decizie până nu vorbesc cu cei în domeniu”, a afirmat Dăncilă.
În ultima perioadă au fost lansate în spaţiul public critici faţă de recursul compensatoriu, întrucât mai mulţi deţinuţi eliberaţi au recidivat.
