Premierul Viorica Dăncilă i-a scris președintelui CE, Jean Claude Juncker, cerându-i clarificări cu privire la documentul din 2012

Răceală pe axa București-Bruxelles

Premierul Viorica Dăncilă i-a scris președintelui CE, cerându-i clarificări cu privire la documentul din 2012 prin care au fost solicitate date referitoare la cauze penale. Dăncilă cere ridicarea MCV, după ce CCR anunțase că nu mai vrea să colaboreze cu UE pe această temă.

Share

Romulus Georgescu 0 comentarii

22.03.2018 - 17:47

Premierul Viorica Dăncilă i-a transmis scrisoarea preşedintelui Comisiei Europen Jean Claude Juncker, aceasta solicitând ca forul european să spună dacă documentul din 2012 e unul autentic.

Premierul afirmă, în scrisoare, că este vorba de un ”subiect care preocupă şi îngrijorează opinia publică din România”. ”Mă refer la o scrisoare atribuită Comisiei Europene, datată 10 octombrie 2012, transmisă ministrului Justiţiei de la acel moment, doamna Mona Pivniceru, care conţine 21 de cerinţe adresate de instituţia europeană Guvernului României referitoare la Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). Între aceste cerinţe se regăsesc şi solicitări concrete, directe, privind anumite cauze penale şi anumite persoane cercetate penal pentru săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi de abuz în serviciu, respectiv George Becali, Adrian Năstase, Şerban Alexandru Brădişteanu, George Copos, Tudor Alexandru Chiuariu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeş, Cătălin Voicu, Dan Voiculescu”, scrie Dăncilă.

Ea îi adresează preşedintelui CE ”rugămintea de a clarifica aspectele de fapt şi de drept cu privire la documentul în cauză”. ”Este esenţial pentru colaborarea noastră instituţională şi pentru consolidarea funcţionării justiţiei în România să lămurim dacă documentul atribuit Comisiei Europene este unul autentic, asumat instituţional, şi dacă este singurul document de acest fel, de natură să aducă ingerinţe în funcţionarea justiţiei şi separaţia puterilor în stat”, argumentează premierul.

 

Reacția Comisiei Europene

”Consider că se impun clarificări urgente, domnule președinte Juncker, cu atât mai mult cu cât, la solicitarea mea, ministrul Justiției, domnul Tudor Toader, m-a informat că transmiterea unor astfel de cerințe imperative autorităților române de către Comisia Europeană a constituit o practică repetată”, afirmă premierul.

De asemenea, Dăncilă apreciază că, din considerentele menţionate şi având în vedere progresele făcute de România în domeniul justiţiei, ”se impune ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, pentru a îndepărta orice urmă de îndoială şi pentru a nu afecta credibilitatea relaţiei noastre de parteneriat”.

 Comisia Europeană a precizat că a primit scrisoarea din partea premierului Viorica Dăncilă, adăugând că îi va răspunde în timp util. ” În ceea ce priveşte documentul pomenit, acesta făcea parte din corespondenţa tehnică uzuală, de acum mai mulţi ani (2012), din cadrul MCV, cu privire la obiectivul de referinţă numărul 3, care prevedea: <<valorificarea progreselor deja înregistrate, continuarea efectuării de anchete profesioniste şi imparţiale privind acuzaţiile de corupţie, la nivel înalt>>. După cum ştiţi, MCV este un proces prevăzut în Tratat, menit să măsoare progresele înregistrate de România, în îndeplinirea unui set stabilit de obiective de referinţă”, a precizat Comisia Europeană, la solicitarea Mediafax.

Este vorba despre un document din 10 octombrie 2012, adresat Ministerului Justiției, care prezintă o listă de 21 de cerinţe ale Comisiei Europene în legătură cu MCV, prezentat de Antena 3. Unul dintre puncte prevede descrierea situaţei si stabilirea paşilor de urmat în cazuri de corupţie cunoscute, fiind date şi nume: Gheorghe Copos, Adrian Năstase, Şerban Brădişteanu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeş, Dan Voiculescu, George Becali, Cătălin Voicu, Tudor Chiuariu.

 

 

CCR nu mai vrea să fie implicată în MCV

  

Preşedintele Curţii Constituţionale (CCR), Valer Dorneanu, spune că instituția pe care o conduce nu mai vrea să fie implicată în Mecanismul de Coperare şi Verificare şi că va discuta cu comisia MCV doar despre activitatea Curţii, nu şi a altor instituţii, cum sunt Parlamentul, instanţele de judecată, Parchetul deoarece Curtea nu are dreptul să facă afirmaţii publice despre aceste instituţii. „Noi am plecat de la premisa că în privinţa întâlnirilor anterioare pe care le-am avut, au fost benefice şi pentru noi şi pentru ei, dar având în vedere că în continuare în discuţiile ce se poartă, potrivit obiectivelor strategice propuse de ei, ar fi trebuit să ne pronunţăm asupra activităţii altor autorităţi publice, a instanţelor judecătoreşti, a Parchetului, a Parlamentului şi noi trebuie să ne păstrăm obligaţii de rezervă faţă de aceste instituţii. Nu avem dreptul să facem comentarii publice şi cu atât mai puţin să le criticăm”, a spus Dorneanu.

El a adăugat că CCR nu mai doreşte să fie implicat în MCV, dar dacă această comisie doreşte să pună întrebări despre activitatea instituţiei Curtea îi va sta la dispoziţie. „Am vorbit de faptul că în continuare dorim să nu mai fim implicaţi în Mecanismul de Verificare şi Control. Am şi precizat că în măsura în care comisia va avea de pus vreo întrebare concretă care să vizeze strict activitatea noastră, le stăm la dispoziţie. Nu să fim parte a acelui mecanism periodic, cu vizite, cu întâlniri şi cu răspunsuri la întrebări care vizau mai multe alte autorităţi decât noi”, a precizat preşedintele CCR.

 

 

Timmermans, reclamat

Deputatul PSD Liviu Pleşoianu a declarat la RFI că va depune o reclamaţie la Consiliul de Etică al CE, vizându-l pe prim-vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans. „Domnul Timmermans când a fost în România ultima dată a spus că sunt atacuri dinspre mass-media la adresa justiţiei”, a explicat Pleșoianu care consideră că este vorba despre ”un atac la adresa presei independente”.

 

Comentarii

loading...
Loading...
loading...