Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Eugen Nicolicea se numără printre inițiatorii unui proiect de lege privind comisiile de anchetă parlamentare

Puteri sporite pentru comisiile de anchetă

Comisiile parlamentare de anchetă ar urma să primească atribuții similare cu ale parchetelor și instanțelor. Persoanele care nu se prezintă la audieri riscă închisoare sau amendă, potrivit unei propuneri legislative a unor parlamentari PSD.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 22.03.2018 - 10:18

PSD încearcă să întărească puterea comisiilor parlamentare, în condițiile în care social-democrații au majoritate în Legislativ. Mai mulți parlamentari PSD, printre care Eugen Nicolicea și Oana Florea (care a condus comisia de anchetă privind alegerile din 2009),  au depus la Senat un proiect de lege în acest sens. În mod semnificativ, în proiect sunt invocate, de mai multe ori, articole din Codul Penal și Codul de Procedură Penală, iar adoptarea actului normativ ar transforma Legislativul într-o veritabilă instanță.

Potrivit actului normativ, ”investigațiile efectuate de comisiile parlamentare de anchetă nu le înlocuiesc pe cele ale organelor judiciare și nu intervin în procedura judiciară. Comisia de anchetă nu dă verdicte prin care se constată vinovăția unei persoane, ci doar constată o stare de fapt și face propuneri organelor competente”. Această frază introductivă, însă, este contrazisă de conținutul actului normativ. Astfel, în expunerea de motive inițiatorii fac, practic, o paralelă cu alte instituții ale statului. ”A admite că această activitate ( a comisiilor parlamentare - n.r) vizează o activitate jurisdicțională ar însemna că actele, spre exemplu, ale organelor de control (Garda Financiară, Curtea de Conturi, Departamentul de Luptă Antifraudă) să califice aceste organe ca fiind cu carcater jurisdicțional, ceea ce este inadmisibil”, susțin inițiatorii, deși Parlamentul are cu totul alte atribuții față de instituțiile invocate.

 

Acces la informații din dosare

Însă, autorii proiectului invocă faptul că aceste organe au posibilitatea de a audia, de a efectua expertize, de a constata săvârșirea unor fapte, de a emite concluzii, recomandări.

Social-democrații propun ca membrii comisiilor de anchetă să aibă acces la ”orice categorie de informații, în condițiile legii”. În cazul în care se solicită informații de natură penală, comisia de anchetă trimite o cerere procurorului general, care ”are obligația” de a furniza copii ale documentelor care conțin ”actele și datele necesare realizării obiectivelor în vederea cărora a fost constituită comisia”. Prevederea a fost introdusă după ce Parchetul General a refuzat să ofere comisiei care a anchetat alegerile din 2009 documente în acest sens, procurorul general Augustin Lazăr explicând că  nu poate da informații despre un dosar în curs de soluționare.

Comisia de anchetă poate audia ”orice persoană care ar putea avea cunoștință despre o faptă sau împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului”. Este vorba de orice cetățean, nu doar de demnitari, așa cum prevăd actualele reguli privind comisiile de anchetă. Inițiatorii vor să se aplice, în acest caz, articolul din Codul de Procedură Penală privind audierea martorilor. Acesta prevede că persoana citată are obligația de a se prezenta în fața organului judiciar care a citat-o la locul, ziua și ora arătate în citație, de a depune jurământ sau declarație solemnă în fața instanței și de a spune adevărul.

 

 Pedepse pentru evitarea audierilor

”Neprezentarea persoanelor, din motive imputabile, la comisia de anchetă, nefurnizarea informațiilor solicitate, a documentelor sau a mijloacelor de probă deținute se consideră împiedicare a aflării adevărului și constituie infracțiune, dispozițiile art. 271 Cod Penal aplicându-se corespunzător”, prevede proiectul de lege. Potrivit articolului citat, este infracțiune fapta persoanei care împiedică un act procedural și refuză să furnizeze informațiile solicitate, pedeapsa fiind închisoare de la trei luni la un an sau amendă. Persoanele care nu se prezintă la audieri sunt considerate ”incompatibile” cu orice funcție publică pentru o perioadă de trei ani. Inițiatorii vor să aplice pedeapsa rezervată incompatibililor prin legea de funcționare a Agenției Naționale de Integritate (ANI).  De asemenea, proiectul prevede că ”dacă persoanele care nu se prezintă la audieri ocupă o funcție publică, ele sunt revocate, destituite sau eliberate din funcție”.

Va fi incriminată și omisiunea sesizării comisiei de anchetă de către persoanele ce dețin informații utile anchetei, fiind considerată împiedicare a aflării adevărului, pedepsită de articolul 267 din Codul Penal cu închisoare de la trei luni la trei ani sau cu amendă. Inițiatorii vor să îi pedepsească și pe cei care fac afirmații mincinoase sau nu spun tot ce știu în fața unei comisii de anchetă. Aceste fapte  sunt considerate împiedicarea aflării adevărului și, potrivit Codului Penal, sunt pedepsite cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

 

Ce va conține raportul comisiei

Reamintim că procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, nu s-a prezentat la comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009, răspunzând în scris că nu are cunoștință despre aspectele anchetate, respectiv posibila fraudare a scrutinului. Refuzul lui Kövesi de a se prezenta la comisie a fost unul dintre cele 20 de puncte pentru care ministrul Justiției, Tudorel Toader, a cerut revocarea lui Kövesi.

Potrivit proiectului, activitatea comisiei se va încheia cu un raport care va cuprinde ”constatările comisiei, observațiile cu privire la responsabilitățile pe care le dezvăluie ancheta, precum și propunerile cu privire la modificarea legislației”. Raportul comisiei de anchetă, precum și documentele care au stat la baza întocmirii acestuia vor fi puse la dispoziția instituțiilor competente pentru ca acestea să poată adopta măsurile necesare.

 

Articole pe muchia Constituției

Proiectul este semnat și de un deputat UDMR (Istvan-Janos Antal) și este clar că poate fi adoptat de Parlament cu voturile PSD, ALDE și UDMR.

Singurul semn de întrebare poată să apară în cazul în care opoziția se va adresa Curții Constituționale (CCR). CCR a dat undă verde mai multor modificări ale regulilor privind comisiile de anchetă, acceptând, de pildă, că magistrații trebuie să se prezinte în fața acestor foruri, deși, anterior, CCR statuase contrariul. În cazul Kövesi, de pildă, CCR a stabilit, în noiembrie 2017, că șefa DNA trebuia să se prezinte la comisii, în spiritul colaborării între instituții. Însă,  judecătorii CCR au adăugat că procurorul general Augustin Lazăr nu poate fi obligat să o sancționeze pe Kövesi pentru că nu s-a prezentat în fața comisiei parlamentare. Însă, atenție: CCR invoca statutul de demnitar al lui Kövesi, pe când proiectul PSD face referire la orice cetățean și introduce și sancțiuni.

Pe de altă parte, CCR a statuat că legea nu dă dreptul Comisiei de anchetă să solicite documente de la autorităţi în motivarea deciziei sale privind inexistenţa unui conflict Parlament-PICCJ generat de refuzul PICCJ de a transmite o copie a dosarului de urmărire penală Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009.

 



”Jur că voi spune adevărul și nu voi ascunde nimic din ceea ce știu. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”

 

Jurământul pe care trebuie să-l depună cei audiați de Parlament

Comentarii

loading...