20.8 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăPoliticăPSD vrea să controleze și serviciile secrete

PSD vrea să controleze și serviciile secrete

Plenul reunit al Parlamentului a votat, ieri, cu 208 voturi ”pentru”, 92 de voturi ”împotrivă” şi trei abţineri, înfiinţarea Comisiei speciale care să modifice legile privind securitatea naţională. PSD și ALDE vor avea nouă dintre cele 15 locuri din comisie, iar președintele urmează să fie propus de PSD. Potrivit listelor propuse de partidele parlamentare, de la PSD vor fi membri ai acestei comisii speciale senatorii Claudiu Manda, Adrian Ţuţuianu, Ionel Butunoi, Viorel Salan şi deputaţii Gabriel Vlase, Oana Florea, Dorel Căprar. Din partea PNL fac parte din comisie senatorul Ioan Chirteş şi deputaţii Sorin Răzvan Prişcă şi Ovidiu Raeţchi. De la USR va fi membru al comisiei deputatul Claudiu Prisnel, de la UDMR – deputatul Botond Csoma, de la ALDE – deputatul Marian Cucşa, de la PMP – deputatul Cornel Mircea Sămărtinean, iar de la grupul minorităţilor – deputatul Ibram Iusein.

În timpul dezbaterilor din plenul reunit, prim-vicepreşedintele PNL Raluca Turcan a afirmat că această comisie nu este necesară, în condiţiile în care există comisii permanente în cele două Camere ale Senatului. “Din experienţa de până acum, am văzut că ne-am pomenit la vot cu tot felul de comisii speciale în două momente: atunci când aveaţi o problemă de rezolvat şi trebuia să găsiţi un instrument mai rapid pentru a suprima dezbaterea publică sau atunci când doreaţi să aruncaţi praf în ochi, în condiţiile în care spaţiul public era plin şi era supus unui aflux de informaţii cu privire la neajunsuri în actul guvernării pe care dumneavoastră o exercitaţi”, a spus Raluca Turcan.

 

Cum pot fi debarcați șefii serviciilor

 

Toate informațiile oficiale și neoficiale venite din zona majorității prefigurează câteva direcții principale de acțiune. Astfel, liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat că îl apreciază pe șeful SRI, Eduard Hellvig, și i-a dat un semnal președintelui Iohannis cu privire la situația de la SIE, serviciu care este condus de un interimar (Silviu Predoiu), după demisia lui Mihai Răzvan Ungureanu, în septembrie 2016. ”E o perioadă de când această structură nu are un director civil, teoretic civil, și ar trebui să se termine”, a afirmat Dragnea. Potrivit legislației în vigoare, șeful SIE este propus de președintele României, dar trebuie votat de Parlament. În trecut, Dragnea a cerut ca șeful SIE să provină din PSD, pentru că șeful SRI a fost propus de PNL.

Una dintre ideile discutate în PSD vizează tocmai schimbarea modalităţii de numire a şefilor SRI şi SIE. Deputatul PSD Liviu Pleşoianu a depus la Parlament patru proiecte de lege care prevăd că directorii şi adjuncţii Serviciului Român de Informaţii (SRI), Serviciului de Informaţii Externe (SIE), Serviciului de Pază şi Protecţie (SPP) şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) nu pot ocupa funcţia decât pentru un mandat de maximum patru ani. Iniţiativele prevăd şi ca eliberarea din funcţie a directorului SRI să poată fi făcută la propunerea Preşedintelui României, dar şi la propunerea unei treimi dintre parlamentari. Dacă ar fi votate, proiectele ar contribui la debarcarea mai rapidă a unora din șefii acestor instituții. Șeful SPP, Lucian Pahonțu, acuzat  de Liviu Dragnea de o presupusă implicare în politică, ar fi o victimă sigură, el conducând SPP din 2005. Silviu Predoiu ar trebui să părăseacă și el postul de adjunct al SIE pe care îl deține din 2005 și care îi permite să fie interimar la conducerea instituției. Directorul SRI, Eduard Hellvig și-a preluat mandatul în martie 2015, și, teoretic, pe baza noilor acte normative ar trebui să părăsească postul în martie 2019.

 

Schimbări la SPP și STS

 

Planurile PSD și ALDE sunt, însă, mult mai vaste. ALDE a prezentat de mai multă vreme un proiect privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale Unice de Interceptări, în subordinea Parlamentului. Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE), a lansat ideea ca SPP să treacă din subordinea șefului statului în cea a Ministerului de Interne. ”După părerea mea, e o anomalie. Nu cred că în alte ţări serviciul de pază şi protecţie funcţionează sub preşedinte. Acest serviciu ar trebui să facă parte din ansamblul structurilor care asigură paza şi ordinea şi cel mai normal şi cel mai firesc ar fi fost să se găsească sub umbrela Ministerului de Interne” a argumentat Tăriceanu. Ministerul de Interne este condus de Carmen Dan, o apropiată a lui Liviu Dragnea. În schimb, unii lideri ai PSD au vorbit despre restructurarea şi dublarea atribuțiilor SPP prin modificarea legislaţiei, astfel încât şi alte structuri din Ministerul de Interne să execute misiuni de protecție și pază.

Un alt proiect, discutat neoficial în PSD,  vizează trecerea STS de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) la Ministerul Comunicațiilor. CSAT este condus de președintele Klaus Iohannis în timp ce Ministerul Comunicațiilor este condus de Bogdan Cojocaru (PSD) și  se află în subordinea premierului Viorica Dăncilă. În prezent, directorul STS şi adjuncţii săi sunt numiţi de CSAT, la propunerea preşedintelui României, care este şi preşedintele CSAT. Mai mult, directorul STS răspunde în faţa CSAT pentru activitatea pe care o desfăşoară şi prezintă acestuia rapoarte anuale. STS asigură desfăşurarea comunicaţiilor între instituţiile statului dar și  transmiterea şi centralizarea datelor din secţiile de vot. În acest moment, STS e condus de generalul-locotenent Ionel-Sorin Vasilca.    

 

Mesajul lui Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, ieri, că este important ca acest demers să fie făcut în colaborare cu Preşedinţia, cu CSAT, cu Guvernul, Armata şi serviciile secrete. În acest context, el a spus că există două scenarii – unul ”prost”, în care PSD este dornic să ocupe toate instituţiile statului, “să le acapareze, să forţeze schimbări ale legislaţiei în domeniul securităţii naţionale, în sensul unui control politic”, iar al doilea scenariu, pe care şi-l doreşte, ar fi acela în care Coaliţia PSD-ALDE cooperează cu toate instituţiile din domeniu.

 

Schimbarea legii DGPI

Liviu Dragnea are, deja, la activ un precedent privind controlul unui serviciu secret. Anul trecut, Parlamentul a votat schimbarea legii DGPI, serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne. Prin noua lege, șeful DGPI este numit de ministrul de Interne și nu de premier și nu mai are nevoie de avizul CSAT. În acest fel, Liviu Dragnea a mutat decizia la ministrul de Interne, Carmen Dan, eliminându-i din ecuație pe președintele Klaus Iohannis și pe premierul de atunci Sorin Grindeanu.

Romulus Georgescu
Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

Tarifele polițelor de asigurare obligatorie rămân plafonate până la 30 iunie 2024

Executivul a aprobat actul normativ promovat de Ministerul Finanțelor și elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară prin care prelungește cu trei luni perioada de...

Valabilitatea cardurilor de energie a fost prelungită

Guvernul a decis ca valabilitatea cardurilor de energie să fie prelungită până pe 31 mai, cu încă două luni față de termenul inițial. Aceasta...

Cinci legi au fost promulgate de președintele Iohannis. Chirițoiu rămâne șef al consiliului Concurenței până în 2026

Președintele Klaus Iohannis a promulgat în cursul zilei de azi cinci legi. Este vorba printre altele despre legea hărțuirii la locul de muncă, dar...
Ultima oră
Pe aceeași temă