Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), și-a ales, ieri, conducerea. Constantin Buchet a devenit președintele instituției, fiind propus în CNSAS de către Guvernul Dăncilă. Buchet a mai fost secretar al CNSAS până în 2005, fiind numit de PRM. Vicepreședinte al CNSAS va fi Valentin Blănariu (PSD), propus de PSD, în timp ce Dinu Zamfirescu (PNL) va deține postul de secretar.
Alegerea noului președinte a fost posibilă în condițiile în care PSD are majoritate în CNSAS, după ce Parlamentul a numit, săptămâna trecută, nouă noi membri în această instituție. Colegiul CNSAS este format din 11 membri, din care cinci sunt numiți de PSD și unul de Guvern. UDMR, partid apropiat de PSD, are un loc în CNSAS. Opoziția are patru membri: doi de la PNL, unul numit de preşedintele Klaus Iohannis și unul numit de USR.
Inițial, apăruseră informații neoficiale că PSD l-ar putea susține pe Cazimir Ionescu pentru șefia CNSAS, dar acest plan a fost abandonat în urma controverselor provocate de numirea acestuia.
Omul lui Năstase, refuzat de Dragnea
Cazimir Ionescu, fost vicepreşedinte al CPUN în 1990, a fost trimis în judecată de Parchetul Militar pentru crime împotriva umanităţii, comise în timpul Mineriadei din 1990. Alături de el, sunt trimişi în judecată Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu și Miron Cozma. După izbucnirea scandalului public, PSD a preferat să îl lase pe Cazimir Ionescu în plan secund.
Alegerea conducerii CNSAS a fost prefațată de controverse, care sunt relevante pentru miza controlului dosarelor. Astfel, Liviu Dragnea nu a vrut să îl propună pentru un nou mandat pe Florin Abraham, un istoric promovat în trecut de Adrian Năstase. Abraham a făcut publică o scrisoare către Liviu Dragnea, distribuită pe contul de Facebook al lui Adrian Năstase. Abraham reclamă faptul că PSD nu a făcut o evaluare a activității membrilor CNSAS și că el personal a aflat de la alți membri ai PSD că a pierdut postul fiind „apropiat de Adrian Năstase”. Abraham reclamă deprofesionalizarea CNSAS prin numirea unor membri care nu au legătură cu domeniul și numirea unei persoane care este învinuită de crime împotriva umanității.
De ce sunt importante dosarele
„În calitate de specialist al istoriei regimurilor totalitare remarc cu îngrijorare apariţia unor transformări politice specifice tranziţiei spre autocraţie. Nu s-a ajuns încă acolo, dar acţiunile Dvs., dle Dragnea, acolo par a duce. Partidul de guvernământ nu este condus în mod real de organele sale statutare, ci prin voinţa discreţionară a Liderului. În şi pofida obligaţiilor constituţionale, Primul-Ministru nu are o capacitate reală de decizie, fiind, în fapt, o simplă inferfaţă publică a Dvs.”, acuză Abraham.
În schimb, Dragnea pare să se fi apropiat de fostul președinte Ion Iliescu, motiv pentru care l-a sprijinit pentru un nou mandat în CNSAS pe Cazimir Ionescu. Pentru Ion Iliescu, numirea unor fideli în CNSAS pare să depășească stadiul unei simple răsplătiri a clientelei politice. „CNSAS este furnizor de arhivă pentru probatoriul ce va fi administrat în dosarul Revoluţiei”, a atras atenția senatorul USR Vlad Alexandrescu după ce, luni, procurorul general al României a transmis preşedintelui Klaus Iohannis cererea de urmărire penală faţă de Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu în dosarul Revoluţiei, cei trei fiind cercetaţi pentru crime împotriva umanităţii.
Schimbare și la Institutul Revoluției
Gelu Voican Voiculescu, un apropiat al fostului președinte Ion Iliescu, a fost ales, recent, director al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, instituție subordonată Senatului României. Voiculescu l-a înlocuit în funcția de director al Institutului Revoluției pe Claudiu Iordache, al cărui mandat de director urma să expire în 2019. Voiculescu este un inculpat atât în dosarul Revoluției, cât și în dosarul Mineriadei.
