Daniel-Constantin Horodniceanu (foto), actualul procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), şi Oliver-Felix Bănilă, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, sunt singurii candidaţi care s-au înscris în competiția pentru șefia DIICOT.
Faptul că doar doi candidați s-au înscris în lupta pentru șefia DIICOT este o schimbare față de acum trei ani de zile. Practic, acum, Horodniceanu încearcă să își păstreze postul și i se opune un singur adversar, nou-apărut. În 2015, pentru acest post au candidat șase procurori, câștigător fiind Horodniceanu. Până și în competiția pentru șefia Parchetului General din Republica Moldova s-au înscris, la ultima nominalizare, șase candidați. În România, nu este prima dată când numirea șefului DIICOT ridică semne de întrebare. În 2013, premierul Victor Ponta, pe atunci ministru interimar al Justiției, i-a înaintat președintelui Traian Băsescu o singură propunere – pe Alina Bica, desemnată fără organizarea unui concurs. Înțelegerea dintre Ponta și Băsescu (care a vizat și Parchetul General și DNA) a fost atunci criticată, fiind catalogată drept un troc politic pe seama justiției.
Postul ar trebui să fie unul atractiv, ținând cont de importanța structurii – care se ocupă de combaterea criminalității organizate și a terorismului. Mai mult, șeful DIICOT are o indemnizație lunară de 19.000 lei brut, unul din cele mai mari salarii din sistemul bugetar.
Bază largă de selecție
Teoretic, baza de selecție este una largă. Potrivit legii, procurorul-şef al DIICOT este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. În cadrul Ministerului Public sunt ocupate 2.551 de posturi. La Parchetul General sunt ocupate 135 de posturi, la DIICOT – 261, la DNA – 161, la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale şi judecătorii – 1.935, iar la parchetele militare – 59. Dintre aceștia, 627 dețin funcții de conducere, cu alte cuvinte ar fi fost potențiali candidați pentru șefia DIICOT. De remarcat că 63 dintre procurorii cu funcții de conducere lucrează chiar în cadrul DIICOT. La Parchetul General sunt încadrați 27 de procurori cu funcții de conducere, la parchetele de pe lângă curțile de apel – 70, la parchetele de pe lângă tribunale – 172, la parchetele de pe lângă judecătorii – 223, la DNA – 42, iar la parchetele militare – 30.
De altfel, lipsa de entuziasm pentru această competiție a fost remarcată și de ministrul Justiției, Tudorel Toader. „Aşteptam mai mulţi candidaţi pentru şefia DIICOT!”, a fost mesajul ministrului Justiției, înainte de interviurile cu cei doi candidați.
Toader a anunţat vineri, pe Facebook, că interviurile pentru şefia DIICOT au durat fiecare câte o oră şi că au fost abordate probleme punctuale, spre exemplu Daniel Horodniceanu a fost întrebat, printre altele, de achitări.
Cum s-au desfășurat inverviurile
„Comisia de interviu pentu selectarea viitorului procuror-sef DIICOT a fost formată din 5 membri – subsemnatul și cei patru secretari de stat de la Ministerul Justiției! Interviul a durat câte o oră pentru fiecare candidat. Au fost abordate probleme punctuale – spre exemplu – dnul Horodniceanu a fost întrebat, printre altele, despre: problema achitărilor (cauze și remedii), problema termenului rezonabil de finalizare a urmăririi penale (în condițiile în care de 11 ani un dosar nu este încă finalizat) sau despre limitele libertății de exprimare ale magistraților!”, a scris ministrul Justiţiei pe pagina sa de Facebook.
”Interviul a decurs bine. Mi-a plăcut foarte mult că au citit proiectul de management, au pus întrebări foarte bune, pertinente, cred că am răspuns corect, o să vedem pe 14. Au fost mai multe întrebări, nu aș putea să precizez acum, vechimea dosarelor, stocurile de dosare aflate pe rol, cum le putem rezolva prin măsuri manageriale. Cert e că e foarte important de ştiut cum vom putea duce structura într-o zonă mai sigură şi din acest punct de vedere. Cum vom apăra drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor, victimelor, persoanelor cercetate”, a declarat actualul şef DIICOT. Daniel Horodniceanu a precizat că nu a discutat cu ministrul Justiţiei despre dosarele privind SIPA sau Black Cube, discuţiile desfăşurându-se doar la modul general.
”Interviul a decurs în condiţii de normaliate. Aşteptăm cu toţii opinia şi nominalizarea pe care o va face domnul ministru luni. Nu am ce să comentez până la momentul numirii”, a declarat Felix Bănilă.
Cine dorește postul
Rezultatele selecţiei se vor afişa la sediul Ministerului Justiţiei şi se vor publica pe pagina de Internet a acestuia astăzi, în condiţiile în care mandatul lui Daniel Horodniceanu expiră pe 19 mai. Propunerea ministrului Justiţiei va fi înaintată Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului CSM, ministrul Justiţiei înaintează propunerea preşedintelui României, în vederea numirii în funcţia de conducere. Daniel Horodniceanu, în vârstă de 44 de ani, se află la conducerea DIICOT din mai 2015. El a fost consilier juridic la Consiliul Judeţean Iaşi (august – decembrie 1998), procuror la Parchetul Judecătoriei Fălticeni (ianuarie 1999 – mai 2000), procuror la Parchetul Judecătoriei Paşcani (iunie 2000 – iunie 2002), procuror la Parchetul Judecătoriei Iaşi (iunie 2002 – octombrie 2005), procuror la DIICOT Iaşi (noiembrie 2005 – iunie 2006), procuror-şef al Biroului Teritorial Iaşi al DIICOT (iunie 2006 – iunie 2009), procuror la Serviciului Teritorial DIICOT Iaşi (iunie 2009 – iunie 2012). În iunie 2012, a devenit procuror-şef al Serviciului Teritorial Iaşi al DIICOT, funcţie pe care a ocupat-o până în mai 2015. Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a admis, în 16 martie, solicitarea lui Daniel Horodniceanu de a reveni la Serviciul Teritorial Iaşi al DIICOT, după încheierea mandatului la conducerea instituţiei, respectiv din 19 mai.
A ratat un post în CSM
Felix Banilă, în vârstă de 46 de ani, este procuror la Parchetul Tribunalului Bacău. Cariera în magistratură a început-o pe 15 decembrie 1996, ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moinești, unde a stat până în 2008. Din acest parchet a fost delegat, ulterior promovat, la Parchetul Tribunalului Bacău. În perioada 1 august 2007 – 31 decembrie 2007, Bănilă a fost delegat procuror la Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău. În perioada 2010 – 2017, el s-a aflat la conducerea Parchetului Tribunalului Bacău. În 2016, Bănilă a candidat pentru un post în CSM, fără succes.
Atribuțiile DIICOT
DIICOT este unica structură din cadrul Ministerului Public, specializată în combaterea şi investigarea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism. DIICOT a fost înfiinţată în anul 2004, în scopul destructurării grupurilor infracţionale organizate, frontaliere şi transfrontaliere.
